Că omul nu e proiectat evolutiv să trăiască în spațiul cosmic, asta o știm deja. La urma urmei, suntem un produs al mediului în care am trăit pe toată durata istoriei și preistoriei speciei noastre. De asta, astronauții sunt supuși la nenumărate teste odată cu încheierea misiunilor, pentru a putea observa cum viața în spațiu îi afectează din toate punctele de vedere.

Cel mai recent dintre studiile efectuate de NASA, împreună cu specialiști de la mai multe centre de cercetare din SUA, studiu publicat în revista Nature, scoate în evidență un efect puțin studiat până acum. Mai exact, este vorba de schimbările care apar în morfologia creierului (materia albă, materia cenușie, microstructură, volum ventricular etc.).

Din analizele realizate pe 30 de astronauți, înainte și după efectuarea misiunii, a reieșit că aceștia suferă de o dilatare a ventriculelor cerebrale, cavități în care este produs lichidul cefalorahidian. Un efect al lipsei gravitației care duce la dilatarea ventriculelor respective. Și cu cât mai îndelungat este timpul petrecut în spațiu, cu atât mai mare este dilatarea.

Medicii au mai observat că perioada de recuperare în cazul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu este de minim trei ani. Niciunul dintre cei 18 astronauți testați (care au participat la misiuni de șase luni) nu a revenit la normal într-o perioadă mai scurtă.

Deocamdată nu există date care să ofere indicii despre ce se întâmplă cu creierul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu. Nu se știe nici modul în care creierul va fi afectat în misiuni de lungă durată. Iar asta, categoric, va avea un impact major în deciziile care privesc trimiterea echipajelor umane în misiuni de acest gen. Mai ales că o bază lunară permanentă urmează să fie construită în următorii ani, iar o misiune spre Marte este deja în calculele celor de la NASA.

#astronauti #creier #spatiu #zboruri

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.