Că omul nu e proiectat evolutiv să trăiască în spațiul cosmic, asta o știm deja. La urma urmei, suntem un produs al mediului în care am trăit pe toată durata istoriei și preistoriei speciei noastre. De asta, astronauții sunt supuși la nenumărate teste odată cu încheierea misiunilor, pentru a putea observa cum viața în spațiu îi afectează din toate punctele de vedere.

Cel mai recent dintre studiile efectuate de NASA, împreună cu specialiști de la mai multe centre de cercetare din SUA, studiu publicat în revista Nature, scoate în evidență un efect puțin studiat până acum. Mai exact, este vorba de schimbările care apar în morfologia creierului (materia albă, materia cenușie, microstructură, volum ventricular etc.).

Din analizele realizate pe 30 de astronauți, înainte și după efectuarea misiunii, a reieșit că aceștia suferă de o dilatare a ventriculelor cerebrale, cavități în care este produs lichidul cefalorahidian. Un efect al lipsei gravitației care duce la dilatarea ventriculelor respective. Și cu cât mai îndelungat este timpul petrecut în spațiu, cu atât mai mare este dilatarea.

Medicii au mai observat că perioada de recuperare în cazul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu este de minim trei ani. Niciunul dintre cei 18 astronauți testați (care au participat la misiuni de șase luni) nu a revenit la normal într-o perioadă mai scurtă.

Deocamdată nu există date care să ofere indicii despre ce se întâmplă cu creierul astronauților care petrec mai mult de șase luni în spațiu. Nu se știe nici modul în care creierul va fi afectat în misiuni de lungă durată. Iar asta, categoric, va avea un impact major în deciziile care privesc trimiterea echipajelor umane în misiuni de acest gen. Mai ales că o bază lunară permanentă urmează să fie construită în următorii ani, iar o misiune spre Marte este deja în calculele celor de la NASA.

#astronauti #creier #spatiu #zboruri

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.