Activişti pentru drepturile omului, alături de 100 de artişti din domeniul muzical, printre care se numără Sting şi formaţia Coldplay, cer printr-o petiţie eliberarea rapperului iranian Toomaj Salehi, condamnat la moarte pentru susţinerea protestelor în masă din Iran din toamna anului 2022, transmite vineri, 10 mai curent, Agerpres.

„Condamnarea la moarte a lui Salehi este punctul culminant a trei ani de hărţuire judiciară, inclusiv arestare, închisoare şi tortură”, se arată în petiţia organizaţiei Index on Censorship, cu sediul la Londra.

Rapperul iranian a atras atenţia asupra situaţiei drepturilor omului din Iran în multe dintre cântecele sale.

Salehi a fost recompensat în octombrie 2023 cu premiul Freedom of Expression Award de către Index on Censorship.

„Artei trebuie să i se permită să critice, să provoace, să pună la îndoială şi să provoace autoritatea. Niciun artist nu ar trebui să fie supus vreunui tip de hărţuire judiciară pentru exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare, cu atât mai puţin să fie condamnat la moarte”, susţin semnatarii petiţiei.

Condamnarea la moarte a lui Salehi a fost anunţată la sfârşitul lunii aprilie. Vestea a stârnit indignare în Iran şi în alte ţări din întreaga lume.

Salehi a fost acuzat că a susţinut protestele în masă din Iran din toamna anului 2022.

Rapperul criticase anterior, în versurile lui, problemele sociale şi politice din ţară.

„Să fii condamnat la moarte pentru asta este pur şi simplu inimaginabil”

Compozitoarea şi pianista Tamara Barschak a făcut apel la alţi artişti pentru a se alătura petiţiei.

„Faptul că acest biet muzician se confruntă cu execuţia pentru că şi-a exprimat convingerile este îngrozitor”, a declarat Barschak pentru publicaţia The Guardian, adăugând că toată lumea ar trebui să vorbească despre acest lucru.

De asemenea semnatară a petiţiei, activista Elli Brazzill din cadrul grupului britanic Art Not Evidence, a declarat că muzica de protest a fost cenzurată în întreaga lume timp de mii de ani. „Dar să fii condamnat la moarte pentru asta este pur şi simplu inimaginabil”, a spus ea.

Toomaj Salehi, în vârstă de 33 de ani, care îşi foloseşte prenumele ca nume de scenă, a fost arestat în octombrie 2022. El a fost condamnat la moarte, în aprilie, pentru „corupţie pe pământ” de către tribunalul revoluţionar din Isfahan (centru).

A susținut mişcarea de protest declanşată după moartea tinerei Mahsa Amini

Rapperul a susţinut, prin melodiile sale şi pe reţelele de socializare, mişcarea de protest declanşată după moartea, la 16 septembrie 2022, a tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană reţinută de poliţia pentru moravuri şi care a fost acuzată că a încălcat codul strict de vestimentaţie impus femeilor.

View this post on Instagram

A post shared by Mahsaamini (@_.mahsaamini._)

Condamnarea la moarte a rapperului iranian a fost denunţată în aprilie de Franţa, Italia şi de experţi ai unui grup de lucru ONU. Manifestaţii de susţinere au fost organizate în mai multe oraşe din lume, în special la Toronto, Paris şi Sydney.

Potrivit experţilor ONU, rapperul a fost condamnat iniţial la şase ani de închisoare, înainte ca instanţele să dispună eliberarea lui. El a fost arestat din nou în noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coldplay #condamnat la moarte #Masha Amini #rapper #Sting #Toomaj Salehi

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.