Criptomonedele au scăzut puternic, iar Bitcoin a coborât vineri, 19 aprilie curent, sub 60.000 de dolari, în urma unei ieșiri în grabă din activele riscante, ca urmare a informațiilor privind un atac israelian cu rachete asupra Iranului.

Bitcoin a scăzut cu peste 5,5%, până la 59.961 de dolari în sesiunea asiatică, în condițiile în care dolarul american a crescut pe scară largă. Ether a scăzut cu o marjă similară, coborând sub bariera de 3.000 de dolari, la 2.895 de dolari, transmite Reuters.

Israelul a lansat vineri un atac pe teritoriul iranian, potrivit unor surse, la câteva zile după ce Iranul a lansat un atac cu drone asupra Israelului.

Presa iraniană a raportat explozii, dar un oficial iranian a declarat pentru Reuters că acestea au fost provocate de sistemele de apărare aeriană. Presa de stat a declarat că trei drone care survolau orașul central Isfahan au fost doborâte.

Conducerea Israelului și armata au păstrat tăcerea vineri dimineața devreme.

Până la ora 06:00 GMT, când au apărut aceste detalii, activele sigure, precum petrolul, aurul și obligațiunile, care au crescut brusc la primele știri despre atac, erau în scădere față de maximele lor.

„Cred că piețele se află în acest moment într-un mod de fugă spre siguranță”, a declarat Moh Siong Sim, strategul valutar al Bank of Singapore. „În acest moment, suntem încă într-o situație în care știm că s-a întâmplat ceva. Dar trebuie să înțelegem gradul de grad de represalii”.

Bitcoin a revenit la 62.300 de dolari, dar a scăzut în continuare cu 2% în această zi. Ether a revenit, de asemenea, la peste 3.000 de dolari.

Scăderea bitcoin vine cu doar câteva ore înainte de „înjumătățirea” criptomonedei de vineri – o modificare a tehnologiei sale de bază menită să reducă rata la care sunt create noi bitcoini.

Entuziaștii cripto așteaptă „înjumătățirea” Bitcoin de vineri

Pasionații de Bitcoin așteptau cu nerăbdare ”înjumătățirea” Bitcoin de vineri – o modificare a tehnologiei care stă la baza criptomonedei, menită să reducă rata de creare a noilor bitcoini.

Înjumătățirea, care are loc aproximativ o dată la patru ani, a fost introdusă în codul Bitcoin la începuturile sale de către creatorul pseudonim Satoshi Nakamoto ca o modalitate de a reduce rata de creare a bitcoinilor.

Chris Gannatti, șeful global al departamentului de cercetare al administratorului de active WisdomTree, care comercializează fonduri tranzacționate la bursă pentru bitcoin, a numit înjumătățirea „unul dintre cele mai importante evenimente din acest an în domeniul criptografic”.

Conform ceasului CoinGecko, înjumătățirea este programată să aibă loc în primele ore ale zilei de sâmbătă GMT.

Pentru unii fani ai criptomonedelor, înjumătățirea va sublinia valoarea bitcoinului ca o marfă din ce în ce mai rară – Nakamoto a limitat oferta de bitcoin la 21 de milioane de jetoane – în timp ce scepticii consideră că este puțin mai mult decât o modificare tehnică inventată de speculatori pentru a umfla prețul monedei virtuale.

Înjumătățirea funcționează prin înjumătățirea recompensei pe care minerii de criptomonede o primesc pentru crearea de noi token-uri, ceea ce face mai costisitoare punerea în circulație de noi bitcoini.

Aceasta urmează după o creștere a prețului bitcoin până la un maxim istoric de 73.803,25 dolari în martie , după ce a petrecut o mare parte din 2023 recuperându-se încet după prăbușirea dramatică din 2022. Joi, cea mai mare criptomonedă din lume se tranzacționa la 63.800 de dolari.

Bitcoin și alte criptomonede au fost susținute de entuziasmul din jurul deciziei Comisiei americane pentru valori mobiliare și burse de a aproba fondurile tranzacționate la bursă de Bitcoin la vedere în ianuarie, precum și de așteptările că băncile centrale vor reduce ratele dobânzilor.

Înjumătățirile anterioare au avut loc în 2012, 2016 și 2020. Unii fani ai criptomonedelor indică creșterile de preț care le-au urmat ca fiind un semn că următoarea înjumătățire a bitcoin va stimula prețul acestuia, însă mulți analiști sunt sceptici.

„Nu ne așteptăm la creșteri ale prețului bitcoin după înjumătățire, deoarece aceasta a fost deja evaluată”, au scris săptămâna aceasta analiștii JP Morgan.

Aceștia se așteaptă ca prețul bitcoin să scadă după înjumătățire, deoarece este „supracumpărat”, iar finanțarea cu capital de risc pentru industria cripto a fost „redusă” în acest an.

Autoritățile de reglementare financiară au avertizat de mult timp că bitcoin este un activ cu grad ridicat de risc, cu utilizări limitate în lumea reală, deși tot mai multe au început să aprobe produse de tranzacționare legate de bitcoin.

Andrew O’Neill, analist în domeniul criptografic la S&P Global, a declarat că este „oarecum sceptic în ceea ce privește lecțiile care pot fi trase din înjumătățirile anterioare în ceea ce privește predicția prețurilor”.

„Este doar un factor dintr-o multitudine de factori care pot determina prețul”, a spus el.

Bitcoin s-a luptat pentru a găsi o direcție de la maximul record din martie și a scăzut în ultimele două săptămâni, deoarece tensiunile geopolitice și așteptările ca băncile centrale să mențină ratele la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp au neliniștit piețele globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bitcoin #Iran #Israel

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.