O sută patruzeci de persoane au fost salvate de la înec în perioada estivală, iar în urma activităților de prevenire realizate de subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne au fost informați peste 127 mii de oameni, despre riscurile scăldatului în locuri neautorizate.

Conform analizei statistice a IGSU în perioada mai-septembrie 2023 s-a atestat cel mai mic indice de mortalitate în urma incidentelor în bazinele acvatice, în comparație cu ultimii 5 ani. Astfel, datorită acțiunilor de prevenire realizate de subdiviziunile MAI, s-a înregistrat o descreștere semnificativă a cazurilor cu circa 9,4% anual.

Campania de prevenire a înecurilor în perioada estivală a fost organizată în toate raioanele din nordul, centrul și sudul țării. Aici, salvatorii, polițiștii și carabinierii am mers prin localități și pe plaje, unde au vorbit oamenilor despre măsurile de securitate și regulile de comportament în timpul scăldatului, dar și au evidențiat principalele riscuri pentru cetățeni în prejma bazinelor acvatice.

Astfel, în anul 2023 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 56 de persoane care și-au pierdut viața în bazinele acvatice, inclusiv 9 minori, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, fiind raportate 82 cazuri de înec.

Tot în urma studiului efectuat de IGSU s-a stabilit că cele mai multe incidente pe apă au fost înregistrate în iazuri și lacuri din țară, unde au fost raportate 21 de cazuri. Pe râul Nistru tronsonul Dubăsari – Ștefan-Vodă au fost înregistrate 10 cazuri, iar pe tronsonul Râșcani – Ungheni, râul Prut, 4 persoane și-au pierdut viața.

De asemenea, salvatorii și pompierii în comun cu subdiviziunile MAI au desfășurat activități de prevenire în taberele de odihnă din țară. Scopul acestora a ținut de pregătirea minorilor în domeniul reacționării corecte în situații de criză. În acest sens, specialiștii au instruit 35 355 de copii și 4 843 cadre didactice.

Potrivit IGSU, activitățile de prevenire în rândul populației au menirea de a micșora numărul incidentelor și situațiilor de risc cu implicarea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bazine acvatice #IGSU #inec #Salvatori #situatii de risc

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.