Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a criticat sâmbătă, 3 decembrie curent, plafonarea preţului pentru un baril de petrol rusesc la 60 de dolari printr-un acord al UE, G7 şi Australiei, afirmând că „nu este o decizie serioasă”.

„Nu este o decizie serioasă să se stabilească o astfel de limită pentru preţul rusesc, este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist”, a afirmat Zelenski, în mesajul său de seară.

Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european.

„Rusia a provocat deja pierderi uriaşe tuturor ţărilor prin destabilizarea pieţei energetice, iar lumea întreagă nu îndrăzneşte să o dezarmeze energetic. Este o poziţie slabă. Păcat că s-a pierdut atâta timp”, a spus Zelenski. „Dacă preţul este limitat la 60 de dolari, în loc de 30, cum au discutat, în special Polonia şi statele baltice, atunci bugetul rus va primi 100 de miliarde de dolari pe an. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru război şi pentru sponsorizarea altor organizaţii teroriste. Aceşti bani vor destabiliza tocmai ţările care au evitat să ia o decizie serioasă”.

Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns mai devreme cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

#petrol #Rusia #UE #Vladimir Zelenski

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.