Președintele Vladimir Zelenski are o explicație de ce se încearcă să fie învinuită Ucraina de subminarea gazoductelor Nord Stream. „Ucraina nu are nimic de-a face cu aruncarea în aer. Acuzațiile la adresa noastră sunt benefice pentru cei care doresc să încetinească asistența acordată Forțelor Armate ale Ucrainei sau să atingă alte obiective”, a declarat el vineri, 10 martie curent, la o conferință de presă comună susținută cu prim-ministra finlandeză, Sanna Marin.

„Să încetinească ajutorul pentru Ucraina. Înțelegem clar în ce rețea de informații, unde a apărut, pe ce platforme media din care state, cum ar putea fi”, a spus președintele ucrainean.

Potrivit lui, acuzațiile la adresa Ucrainei sunt greșite, deoarece acestea joacă în mâinile Rusiei. În același timp, „astăzi Ucraina se luptă nu doar cu țara ocupantă, ci și cu oameni care sunt interesați doar de profit, când afacerile lor au avut de suferit din cauza sancțiunilor puternice sau a scăderii comerțului cu statul terorist”.

„Din păcate, sunt în desfășurare multe procese paralele diferite. Există state terțe care permit Rusiei să eludeze sancțiunile. Pe de o parte, susțin Ucraina, suveranitatea noastră, chiar dau ceva Ucrainei pentru spectacol și, pe de altă parte, ocolesc sancțiunile, în care se câștigă zeci de miliarde de dolari și, în comparație cu perioada antebelică, au crescut comerțul cu Rusia”, a adăugat Zelenski.

Președintele ucrainean a menționat că sunt țări din categoria de mai sus care fac, de asemenea, parte din UE și NATO.

„Aș fi atent la acest lucru și aș analiza pentru cine este nevoie de o astfel de dezinformare. Ucrainenii cu siguranță nu au făcut asta”, a punctat el, cu referire la exploziile de la gazoductele Nord Stream.

În septembrie 2021 a devenit cunoscută despre o scurgere de gaz în conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2. În urma acuzațiilor aduse Ucrainei, ministrul Apărării, Alexei Reznikov, a declarat că guvernul ucrainean nu a fost implicat. De asemenea, colegul său german Boris Pistorius a remarcat că nu trebuie să tragem concluzii premature, deoarece atacul ar fi putut fi o operațiune sub drapel fals pentru a da vina pe Ucraina.

(surse) Rusia se pregătește să distrugă gazoductele Nord Stream

#Nord Stream #Ucraina #Vladimir Zelenski

Președintele Romîniei, Nicușor Dan va convoca, săptămâna viitoare, partidele politice la consultări pentru o nouă desemnare a premierului. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, scenariul aflat în acest moment în discuție este ca europarlamentarul Eugen Tomac să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, de această dată pentru a conduce un guvern susținut de PSD.

Nicușor Dan a anunțat joi seară că va organiza, pe 1 septembrie, consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier. Șeful statului a precizat că discuțiile ar putea avea un caracter formal sau informal, fără să ofere detalii despre profilul candidatului pe care îl are în vedere.

Nicușor Dan a indicat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic, afirmând că este mai probabil ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de politicieni și nu de tehnocrați. Președintele a explicat, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, și motivele pentru care nu a făcut o nouă desemnare pentru funcția de premier pe perioada verii.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

Eugen Tomac, la a doua încercare

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, PSD intenționează să meargă la consultările de la Cotroceni cu propunerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Social-democrații păstrează însă deschisă posibilitatea unei alte soluții, în condițiile în care partidul este flexibil în privința numelui celui care ar urma să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Una dintre variantele vehiculate în ultimele luni a fost Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Desemnarea sa ar putea întâmpina însă un obstacol politic. Deși nu mai este oficial membru al PNL, Nazare ar putea avea nevoie de un vot formal în forurile de conducere ale partidului pentru a putea fi susținut pentru funcția de premier. O astfel de procedură pare puțin probabilă în actualul context, după ce PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Social-democrații sunt însă deschiși și unei alte variante, care ar avea și susținerea președintelui Nicușor Dan. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, care ar putea primi din nou mandatul de a încerca formarea unui guvern. Acesta ar urma să conducă un guvern PSD din care unul sau două ministere – Externe și Apărare – i-ar reveni președintelui Nicușor Dan.

La prima desemnare, Tomac și-a depus mandatul după ce a devenit clar că nu poate obține susținerea necesară în Parlament. De această dată, însă, contextul politic este diferit, iar surse politice susțin că șansele ca europarlamentarul să formeze un Executiv ar fi mai mari.

UDMR ar putea face parte din Guvern

Principalul argument pentru această variantă ține de configurația votului din Parlament. Printre parlamentarii care ar putea susține învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac s-ar număra și cei ai UDMR, ceea ce ar crește șansele formării unei majorități.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a lăsat de înțeles, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea contribui la învestirea unui guvern susținut de PSD și nu a exclus nici participarea formațiunii la viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.

Rămâne însă problema aritmeticii parlamentare. PSD are în prezent 127 de parlamentari, UDMR – 31, iar grupul minorităților naționale – 17. La acest nucleu s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari din grupul Uniți pentru România, controlat de Victor Ponta, precum și cei șapte aleși din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea veni și din a aproximativ 20 de parlamentari liberali din gruparea „puciștilor”.

În această configurație, o eventuală majoritate ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Prin urmare, voturile pentru un nou Executiv ar urma să depindă în continuare de poziționarea AUR, SOS și POT.