Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ziua 102 de când Putin „a intrat” în Ucraina. Zelenski: Ruși au distrus zeci de biserici

05 Iun. 2022, 09:21
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
05 Iun. 2022, 09:21 // În Lume //  Realitatea.md

Pe 24 februarie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat începerea unei operațiuni speciale de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei (a se citi: război). Ce se întâmplă în a 102-a zi, precum și despre cele mai importante lucruri despre sancțiuni și alte consecințe ale ostilităților?

Noi explozii au fost raportate în dimineața de duminică, 5 iunie curent, la Kiev, capitala Ucrainei. Rușii au reluat aseară tirul de rachete asupra mai multor localități din estul Ucrainei. Potrivit presei ucrainene, în orașul Donețk au fost mai multe explozii. Alte 4 localități au fost ținta unor atacuri cu rachete. Tot ieri, cea mai mare mânăstire din lemn din Ucraina, monument de patrimoniu național, a ars după ce a fost bombardată de ruși. Înăuntru erau aproximativ 300 de refugiați, inclusiv persoane cu dizabilități, vârstnici și 60 de copii și bebeluși. În acest context, președintele Vladimir Zelenski a cerut, din nou, eliminarea Rusiei din UNESCO și din Consiliul de Securitate al ONU. Liderul de la Kiev îi acuză pe militarii Moscovei că știau sigur ce obiectiv atacă.

„Câteva explozii în districtele Darnuțki și Dniprovski din Kiev. Serviciile de urgență lucrează deja la fața locului”, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.

Un jurnalist CNN care a văzut efectele exploziilor a spus că la nord-est de Kiev se vedea o coloană groasă de fum.

Au existat, de asemenea, rapoarte despre lovituri cu rachete în jurul orașului-port Odesa duminica dimineață.

Mai târziu, Vitali Kliciko a anunțat că o persoană a fost spitalizată. El a spus că nu există morți în urma atacurilor rusești și că serviciile publice încă funcționează în zonele afectate.

Rusia „continuă să lanseze lovituri aeriene asupra infrastructurii militare și civile din țara noastră, în special la Kiev”, a declarat duminică Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a cerut, din nou, eliminarea Rusiei din UNESCO și din Consiliul de Securitate al ONU, după ce forțele ruse au bombardat o biserică monument istoric.

„Mă interesa ce ar spune propagandiştii ruşi despre distrugerea schitului. Dar, de fapt, nimic interesant. Sunt foarte previzibili. Ucrainenii sunt acuzați de incendiere. Deși călugării și laicii au văzut perfect că era artilerie rusă. Cred că această minciună a propagandiștilor, acest bombardament și sprijinul ierarhilor ortodocși din Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei – toate acestea ar trebui să motiveze Biserica Ortodoxă Ucraineană să tragă concluzii. Concluzii mai decisive și o condamnare clară a fiecăruia dintre cei care tolerează agresiunea”.

El a adăugat că rușii au „distrus” 113 biserici de la începutul invaziei.

„Armata rusă poate opri arderea bisericilor. Armata rusă poate opri distrugerea orașelor. Armata rusă poate opri uciderea copiilor. Dacă aceeași persoană din Moscova dă un astfel de ordin. Iar faptul că încă nu există un astfel de ordin este o umilință evidentă pentru întreaga lume”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.