Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ziua Muncii sau Ziua Micilor?! Românii cumpără de șapte ori mai mulți mici de 1 mai

01 Mai 2024, 15:50
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
01 Mai 2024, 15:50 // În Lume //  Realitatea.md

Ziua Internațională a Muncii deţine recordul pentru cele mai multe comenzi de mici din an, arată datele unei platforme de livrare de peste Prut. Românii comandă de șapte ori mai mulți mici de 1 mai, decât într-o zi obișnuită.

Prețul mediu pentru o porție de 3 mici este de 25 de lei, în timp ce bonul mediu, înregistrat pe Tazz, pentru comenzi de mici de 1 mai ajunge la 86 de lei. Pe de altă parte, cea mai scumpă comandă de mici plasată în această zi a avut o valoare de 188 de lei, pentru un platou de 20 de mici.

Conform datelor furnizate, românii își încep ziua de 1 mai cu entuziasm, între orele 09:00 și 11:00, când se plasează 24% din totalul comenzilor. Totuși, intervalul cel mai aglomerat este între 12:00 și 15:00, când se înregistrează 49% din totalul comenzilor de mici. Micii rămân opțiunea preferată și pentru cină, cu 20% din comenzile totale înregistrate în intervalul 16:00 – 19:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest trend este confirmat și de studiul „Poftele românilor” realizat de Tazz și Cult Research, care a identificat micii drept cea mai mare poftă a românilor de 1 mai. Conform sondajului, 47% dintre respondenți asociază Ziua Internațională a Muncii cu pofta de mici, iar datele din aplicație susțin această concluzie.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.