Pe 7 aprilie se împlinesc 16 ani de la protestul masiv din centrul capitalei, la care au participat mii de persoane, preponderent tineri. Aceștia și-au manifestat astfel dezacordul cu rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, pe care le-au considerat fraudate. Pentru a treia oară consecutiv, Partidul Comuniștilor obținea majoritatea în Parlament.

După publicarea rezultatelor preliminate ale alegerilor de către Comisia Electorală Centrală, pe rețelele de socializare au fost lansate chemări la protest. Manifestațiile, care la început erau pașnice, au degenerat. O parte dintre protestatari au pătruns forțat în clădirile Parlamentului și Președinției. Răniți au fost atât din partea civililor, cât și a polițiștilor. Oficial a fost înregistrat un singur deces, cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr snopit în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale. Societatea civilă a vorbit despre cel puțin cinci persoane care și-au pierdut viața în condiții suspecte.

Manifestațiile au luat amploare când mai multe partide politice s-au alăturat protestatarilor. Pe 7 aprilie 2009, peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare care conțineau informații din perioada anilor 1946-2009. S-au pierdut stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare A ars originalul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.

Mai multe tentative, de pe diferite platforme, de a investiga circumstanțele și a identifica organizatorii acțiunilor violente nu s-au soldat cu succes nici pe perioada guvernării comuniste, nici ulterior, după ce guvernarea a fost preluată de coaliții democratice.

Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, a criticat în repetate rânduri acțiunile, menționând că atunci Moldova a pornit pe calea unei degradări totale, pe ignorarea principiilor legale de funcționare a statului, a îngrădirii libertăților democratice și a eliminării treptate a propriei suveranități”. Potrivit PCRM, comisiile create pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 și-au încheiat activitatea fără a prezenta măcar rezultate „cât de mici”. Ele „aveau scopul să compromită guvernarea comunistă, însă fapte reale nu au confirmat aceste versiuni mitologice”.

Potrivit datelor Procuraturii, după evenimentele din aprilie 2009, persoanele care au spus că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri. În alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 procese penale. În 71 de cazuri au fost pornite cauze penale, iar cele mai multe – 42 au fost inițiate pentru tortură. Alte 19 cauze au fost pornite pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, iar zece – pentru alte categorii de infracțiuni.

Mai târziu, reprezentanții mai multor organizații ale societății civile au emis o notă de poziție în care au menționat că dosarul „7 aprilie 2009” este eșuat. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime în aprilie 2009. Acestea nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă. Au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși statul și-a asumat doar un singur deces.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în opt cauze cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri rămân în curs de examinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#7 aprilie #Agentia de presa IPN #istorie #protest

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.