Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că principalul criteriu pentru un plan de pace este să fie just și eficient, astfel încât, după semnarea lui, Rusia să nu atace din nou Ucraina, transmite adevărul.ro.

În încercarea de a obține un acord de pace înainte de negocieri decisive, Volodimir Zelenski și-a abandonat speranțele ca Ucraina să adere la NATO. Președintele ucrainean a renunțat la ambiția de a se alătura alianței militare în schimbul unor garanții de securitate din partea țărilor occidentale, numindu-l „un compromis” pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

Această decizie reprezintă o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru aderarea la NATO ca măsură de protecție împotriva atacurilor rusești, o ambiție inclusă și în constituția sa. Totodată, aceasta corespunde unuia dintre obiectivele de război ale Rusiei, deși Kievul a refuzat până acum să cedeze teritoriu Moscovei.

Zelenski a explicat duminică, înaintea negocierilor cu trimișii SUA la Berlin, că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alți parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.

„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, pentru a obține garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”, a spus el, răspunzând întrebărilor reporterilor printr-un chat WhatsApp.

„Astfel, astăzi, garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, garanții asemănătoare Articolului 5 din tratatul NATO oferite de SUA și garanții de securitate din partea colegilor europeni, precum și din alte țări, Canada, Japonia, reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a adăugat Zelenski.

„Și acesta este deja un compromis din partea noastră”, a subliniat el, precizând că aceste garanții ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.

Comentând declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că doar liderului de la Kiev nu îi place planul de pace propus de SUA, Zelenski a explicat, într-o conversație cu jurnaliștii, că un astfel de plan nu poate fi pe placul tuturor.

„Există întotdeauna compromisuri în diferite formate ale planului. Ultimele comentarii și modificări privind documentul le-am transmis deja autorităților americane”, a precizat el.

Potrivit The New York Times, Ucraina a transmis SUA propria variantă a planului de pace, un document cu 20 de puncte, însă americanii insistă asupra unor modificări ale acestuia.

Între timp, la Berlin are loc o serie de întâlniri între oficiali ucraineni, americani și europeni. La discuții participă și emisarii lui Trump, Steve Witkoff și ginerele președintelui, Jared Kushner, ajunși în capitala germană pentru o nouă rundă de negocieri privind încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, notează agenția AP, pe 14 decembrie.

Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz vor participa, de asemenea, la întâlnirile cu Witkoff programate pentru 14 și 15 decembrie, a scris Wall Street Journal .

„Cel mai important este să mă întâlnesc cu emisarii președintelui Trump, dar vor avea loc și discuții cu partenerii noștri europeni și cu mulți lideri, privind principiile păcii – un acord politic care să pună capăt războiului”, a spus Zelenski, într-un mesaj televizat sâmbătă seara.

Președinte american insistă pe finalizarea rapidă a războiului, dar întârzierea negocierilor, mai ales în privința controlului asupra regiunii estice – Donbas – și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, îl frustrează tot mai mult.

Rusia încearcă să determine Ucraina, prin intermediul lui Trump, să retragă trupele din părți ale regiunii Donețk aflate încă sub controlul ucrainean și să renunțe la planurile de aderare la NATO. Kievul respinge ferm aceste condiții.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, susține că americanii ar fi de partea Rusiei, menționând că problema teritorială a fost discutată intens la Moscova, în timpul întâlnirilor lui Witkoff și Kushner cu Putin la începutul lunii decembrie

„Americanii știu și înțeleg poziția noastră”, a afirmat Ușakov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Ucraina #Volodimir Zelenski

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.