Declarațiile fostei cancelare germane Angela Merkel, care a sugerat într-un interviu recent că opoziția Poloniei și a statelor baltice la dialogul direct dintre Uniunea Europeană și președintele rus Vladimir Putin ar fi împiedicat evitarea invaziei Ucrainei, au stârnit reacții aprinse la Varșovia, Riga și Tallinn, relatează POLITICO.
„Sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă mai gândește astfel. I-am spus constant că nu poți trata cu Putin cu bună-credință, dar ea credea că statele baltice greșeau. […] Putin acționează așa cum acționează, iar singurele opțiuni pentru Occident sunt fie să se supună, fie să reziste. Este surprinzător că fosta cancelară germană ar spune astăzi așa ceva, când ar trebui să fie evident pentru toată lumea ce fel de regim este Rusia. Mă bucur că noul cancelar german, Friedrich Merz, nu împărtășește opiniile lui Merkel”, a declarat fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš, comentând afirmațiile lui Merkel.
Într-un interviu acordat vineri publicației maghiare de opoziție Partizán, Merkel a amintit că, în iunie 2021, propusese împreună cu Emmanuel Macron o rundă de negocieri directe UE–Rusia, pe fondul concentrării trupelor ruse la granița cu Ucraina.
„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk. De aceea am dorit un nou format în care noi, ca Uniune Europeană, să putem discuta direct cu Putin”, a spus Merkel.
Ea a explicat că planul a fost respins de o parte dintre statele membre: „Nu a fost susținut de unii. În principal de țările baltice, dar și Polonia s-a opus.” Potrivit fostei cancelare, aceste țări „se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”. „În orice caz, acest lucru nu s-a întâmplat. Apoi am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”, a adăugat Merkel, conform digi24.ro.
Oficialii est-europeni au respins însă ferm ideea unei „coresponsabilități”. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a scris pe platforma X:
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este motivat de un singur lucru: refuzul său de a accepta prăbușirea Uniunii Sovietice și ambițiile sale imperialiste neîncetate. Rusia este singura vinovată pentru această agresiune.”
În Polonia, declarațiile lui Merkel au provocat reacții vehemente, mai ales din partea politicienilor de dreapta. Fostul premier Mateusz Morawiecki, în prezent vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a scris pe X:
„Prin interviul său nechibzuit, Angela Merkel a demonstrat că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani pentru Europa din ultimul secol.”
Europarlamentarul polonez Waldemar Buda (PiS) a afirmat:
„Când Merkel spune că a vrut să ajungă din nou la un acord cu Putin, acest lucru ar fi dus probabil la divizarea Ucrainei! Ei nu înțeleg că, făcând afaceri cu Putin, au provocat războiul!”
De cealaltă parte, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, fost ambasador al Poloniei în Rusia și actual ministru în guvernul centrist Polonia 2050, a spus că remarcile lui Merkel alimentează propaganda rusă:
„A sugera că vina pentru război aparține cuiva care nu s-a așezat la masa negocierilor cu Rusia la timp și nu s-a înclinat suficient în fața Moscovei este absurd. Ar fi fost și mai rău.”
Totuși, fostul ambasador polonez în SUA, Marek Magierowski, a nuanțat interpretările din presă:
„Fosta cancelară spune doar că țările baltice și Polonia nu au fost de acord cu un nou format al UE pentru discuțiile cu Rusia. De la această declarație până la formularea că Polonia este coresponsabilă pentru războiul lui Putin e un drum destul de lung.”
Chiar și așa, Magierowski a adăugat că mandatul politic al lui Merkel a fost „un mare dezastru pentru Germania și pentru Europa”.
