Clădirea Parlamentului a fost iluminată, luni seara, 24 februarie curent, în culorile drapelului Ucrainei, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine. Acțiunea marchează trei ani de la invazia la scară largă în Ucraina a Rusiei. Totodată, în scuarul Parlamentului a fost organizat un flashmob.

Potrivit unui comunicat de presă, deputați, angajați ai Secretariatului Parlamentului și un grup de copii au aprins lumânări, plasându-le sub formă de cifra 1096, ceea ce reprezintă numărul de zile de la începutul agresiunii ruse nedrepte și neprovocate împotriva Ucrainei. Participanții la eveniment au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor războiului, au transmis mesaje de pace și gânduri bune către familiile care au pierdut oameni dragi în războiul din Ucraina.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat războiul nedrept din Ucraina, adresând un mesaj de susținere a poporului ucrainean, care luptă eroic cu agresorul, de sprijin pentru independența și integritatea teritorială a țării vecine, de pace justă pentru Ucraina.

„De trei ani, zi de zi, Ucraina luptă cu vitejie, demnitate pentru democrație, libertate, suveranitate și pace. De trei ani, ucrainenii mor, fiind uciși de ruși, pentru că nu vor să-și cedeze țara și pentru că sunt patrioți. Suntem martorii unui război nedrept, martorii a trei ani de invazie ilegală, imorală, am tot dreptul să spun criminală a Rusiei și asta pentru că un individ cu ambiții de putere nemăsurate vrea să instaureze în Ucraina «ruskyi mir» și să refacă un imperiu. Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie. Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertăților și valorilor occidentale comune, de care noi cu toții ne bucurăm”, a menționat Igor Grosu.

Ucraina a fost atacată de Federația Rusă la 24 februarie 2022. De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. În această perioadă, refugiații au beneficiat, în țara noastră, de asistență socială, medicală, educațională și posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drapel #parlament #razboi #solidaritate #Ucraina

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.