Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), Ion Dodon, a venit cu unele precizări privind modalitatea de achitare a primei de asigurare de către fondatorii de gospodării țărănești și modificările aprobate recent de Guvern în legislația despre asigurarea medicală obligatorie.

În cadrul unui briefing de presă, Ion Dodon a vorbit despre modalitatea de achitare a primei de asigurare medicală în sumă fixă de către fondatorii de gospodării țărănești. Explicațiile au venit ca răspuns la mai multe adresări din partea fondatorilor de gospodării țărănești care au fost notificați să plătească prima de asigurare în termenul legal.

Ion Dodon a specificat că, în conformitate cu Legea cu privire la gospodăria țărănească (de fermier) din 03.01.1992, mai mulți deținători de terenuri agricole au devenit fondatori de gospodării țărănești, cu statut de întreprindere individuală.

Potrivit Legii nr.1593 din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) , fondatorii de gospodării țărănești sunt obligați să achite prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă (până la 31 martie a anului în curs în mărime de 2028 lei).

Ținând cont de faptul că multe gospodării țărănești de facto nu activau, la 10 martie 2022 Parlamentul a adoptat Legea nr. 51 prin care a instituit mecanismul de radiere a gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive din Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) și din Registrul fiscal de stat.

Potrivit legii menționate, radierea gospodăriilor s-a efectuat în baza listei de gospodării inactive întocmite de primăria din localitatea respectivă. În cazul în care primăria nu a inclus gospodăria în lista celor care urmează a fi radiate, aceasta se consideră a fi gospodărie activă și, respectiv, fondatorul are obligația de a achita anual prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă.

Prin urmare, CNAM îndeamnă fondatorii de gospodării țărănești să verifice în cadrul administrației publice locale, la primăria din localitate, dacă gospodăria țărănească pe care au fondat-o a fost sau nu inclusă în lista de radiere.

În cadrul aceluiași briefing, directorul general al CNAM a prezentat și alte informații utile pentru fondatorii de gospodării țărănești, cum ar fi propunerile de modificare a legislației în domeniul AOAM aprobate recent de Guvern, prin care s-a exclus răspunderea contravențională pentru neachitarea în termenul legal, până pe 31 martie, a primelor de asigurare în sumă fixă, pentru a evita presiunea financiară asupra persoanelor care nu s-au asigurat în mod individual.

Totodată, Guvernul a prevăzut restituirea primei AOAM în sumă fixă persoanelor care pe parcursul anului achită prima de asigurare în formă de contribuție procentuală din alte recompense.

Informații suplimentare privind drepturile și obligațiile cetățenilor în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală pot fi obținute la serviciul telefonic CNAM – 0 800 99999.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.