Anul 2025 a ocupat locul al treilea în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați la nivel global, situându-se foarte aproape de recordurile stabilite în 2024 și 2023. Anunțul a fost făcut miercuri, separat, de observatorul european Copernicus și de Institutul american Berkeley Earth.

Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu.

Climatologii consideră acum inevitabil ca această limită să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense.

”Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.

Încălzirea se accelerează

De la anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată ”până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.

Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.

În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt.

În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a marcat din nou un pas în 2025, iar în Statele Unite, o creştere a centralelor pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progrese. ”Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”, a declarat Mauro Facchini, şeful unităţii Copernicus, în cadrul unei conferinţe de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.