Anul 2025 a ocupat locul al treilea în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați la nivel global, situându-se foarte aproape de recordurile stabilite în 2024 și 2023. Anunțul a fost făcut miercuri, separat, de observatorul european Copernicus și de Institutul american Berkeley Earth.

Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu.

Climatologii consideră acum inevitabil ca această limită să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense.

”Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.

Încălzirea se accelerează

De la anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată ”până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.

Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.

În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt.

În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a marcat din nou un pas în 2025, iar în Statele Unite, o creştere a centralelor pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progrese. ”Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”, a declarat Mauro Facchini, şeful unităţii Copernicus, în cadrul unei conferinţe de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premierul Vasile Tofan spune că majorarea tarifelor la gaze nu poate fi evitată, în condițiile în care prețurile pe bursele internaționale au crescut din nou. Oficialul afirmă însă că autoritățile caută soluții pentru a reduce impactul scumpirii asupra consumatorilor, inclusiv prin optimizarea cheltuielilor și acordarea compensațiilor.

„Din păcate, bursele nu ne ajută. În a doua jumătate a lui iulie a crescut mult prețul la gaz pe bursele internaționale”, a declarat Tofan miercuri, 19 august.

Premierul a precizat că, după o scădere temporară până la aproximativ 52 de euro pentru un megawatt-oră, prețurile anticipate pentru trimestrul al patrulea au ajuns din nou la circa 64 de euro/MWh.

„Asta însă nu înseamnă că trebuie să lăsăm lucrurile nerezolvate”, a spus șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, autoritățile analizează cheltuielile de transport, distribuție și cele administrative care sunt incluse în tarif. Premierul susține că aceste costuri pot fi controlate, spre deosebire de prețul gazelor de pe bursele internaționale.

„Prețul la bursă pe gaz nu îl putem controla, dar putem controla cheltuielile administrative, transportul, distribuția”, a explicat oficialul.

Guvernul analizează și posibilitatea de a compensa o parte din creșterea tarifelor pentru gospodăriile vulnerabile. Tofan a declarat că autoritățile trebuie să identifice bani în buget pentru a ajuta familiile care vor fi cel mai afectate de scumpire.

Între timp, tariful la gazele naturale urmează să fie modificat. Miercuri, 19 august, ANRE organizează dezbateri și consultări publice cu experții și reprezentanții societății civile, iar decizia finală este programată pentru vineri, 21 august.

Potrivit proiectului de tarif, consumatorii casnici ar urma să achite 20,30 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus. Majorarea ar fi de 5,88 lei sau aproximativ 41%.

Și energia electrică s-ar putea scumpi în Republica Moldova. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat miercuri,19 august, înaintea ședinței Guvernului, că o eventuală majorare depinde de costul mediu de achiziție al energiei.

Printre factorii care au dus la creșterea prețurilor în regiune, ministrul a menționat oprirea unor unități de producere de la centralele nucleare Paks din Ungaria și Cernavodă din România, precum și diminuarea capacităților de producere din Bulgaria.

Junghietu a precizat că autoritățile așteaptă datele privind costul mediu de achiziție înainte de a putea spune dacă tariful la energia electrică va fi majorat.