Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

29 noiembrie – Ziua Leului Moldovenesc. Evenimente care scriu istorie

07 Mai 2025, 07:41
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
07 Mai 2025, 07:41 // Actualitate //  Realitatea.md

Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar în toți anii care au urmat s-a modernizat în mod constant. Leul a înlocuit cuponul introdus temporar după ruptura de rubla rusească. Schimbul s-a realizat după cursul de 1 leu la 1000 de cupoane, în efortul autorităților de a stabiliza economia și de a afirma suveranitatea monetară, transmite IPN.

Emisia unei noi valute naționale în acel an a stopat hiperinflația inițiată odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. La prima emitere a leului moldovenesc, dolarul american valora 3,85 lei. Această tranziție a fost sprijinită de Banca Națională a Moldovei, fondată în 1991, care a devenit instituția responsabilă de emiterea monedei, stabilitatea financiară și politica monetară.

Doar Banca Națională a Moldovei are astăzi dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată.

Leul moldovenesc este compus din 100 de subunități, care se numesc „bani”, iar codul internațional prin care este descrisă valuta este: ISO 4217 MDL. Moneda națională este prezentată actualmente prin 9 bancnote (de 1000, 500, 200, 100, 50, 20, 10, 5 lei și 1 leu) și 8 monede (10, 5, 2 lei și 1 leu și 50, 25, 10 și 5 bani).

Denumirea leului vine din secolul al XVII-lea. Țara Moldovenească nu avea o monedă locală comună, însă locuitorii foloseau monede din străinătate confecționate din aur și argint. Datorită creșterii influenței economice a Imperiului Olandez pe meleagurile Țărilor Românești și pe peninsula balcanică, și-a făcut apariția moneda olandeză pe care era ilustrată chipul unui leu. În 1867, după unirea principatelor române, moneda unică a fost botezată „leu”. Leva bulgară și leka albaneză au aceeași etimologie ca și leul românesc și cel moldovenesc.

Prima emisie de lei moldovenești, din noiembrie 1993, a conținut bancnote de 1 leu, 5 lei și 10 lei. Acestea au fost elaborate în culorile drapelului: bancnota de 1 leu – galbenă, bancnota de 5 lei – albastră și bancnota de 10 lei – roșie. Prima serie a fost total diferită față de bancnotele pe care le avem astăzi în circulație.

 

Seria modernă a fost emisă în anul 1994, fiind puse în circulație bancnote de 1 leu, 5 lei, 10 lei și, pentru prima dată, 50 de lei. În condițiile inflației destul de ridicate, BNM a emis bancnota de 100 de lei și de 200 de lei, în septembrie 1995. Iar în decembrie 1999, a apărut bancnota de 500 de lei și mai târziu, în octombrie 2003, cea de 1000 de lei.

Leul moldovenesc este dotat cu mai multe elemente de siguranță menite să prevină falsificarea și să faciliteze verificarea autenticității bancnotelor. Bancnotele au un filigran vizibil atunci când sunt privite în lumină, care reprezintă de obicei chipul domnitorului Ștefan cel Mare. Un alt element important este imprimarea în relief, care poate fi simțită la atingere. Unele bancnote au cerneală care își schimbă culoarea în funcție de unghiul de vizualizare, în special bancnotele cu valoare mai mare. Totodată, bancnotele conțin microtext și elemente grafice complexe, greu de reprodus cu mijloace obișnuite.

La lumina ultravioletă, devin vizibile elemente fluorescente: fibre colorate, benzi, simboluri sau valori nominale care nu pot fi observate în lumină naturală. În cazul bancnotelor mai recente, cum sunt cele din polimer (emise după 2018), se adaugă și o fereastră transparentă, un element de siguranță specific acestui tip de material, împreună cu o folie metalizată aplicată parțial.

De la prima emitere și până acum, bancnotele moldovenești sunt create într-un mic orășel din Franța, care are o experiență de tipărire a bancnotelor de mai bine de 300 de ani.

Începând cu data de 2 ianuarie 2025, Banca Națională a Moldovei a adoptat euro ca monedă de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc. Astfel, euro înlocuiește dolarul SUA în această funcție. Astăzi schimbul oficial este de 19,58 lei pentru un euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!