Vicepreședintele PAS, Olesea Stamate, spune că decizia șefului statului de a cere Consiliului Superior al Procurorilor inițierea procedurii de evaluare a activității lui Alexandr Stoianoglo are loc acum, întrucât dosarul penal al procurorului general suspendat poate dura prea mult. Președintele comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului mai spune că evaluarea activității și anchetarea lui Stoianoglo sunt două procese paralele, notează IPN.

Ieri, Consiliul Superior al Procurorilor a permis inițierea procedurii de evaluare a activității procurorului general suspendat, solicitată de președintele Maia Sandu. Potrivit CSP, activitatea lui Stoianoglo va fi evaluată de o comisie specială a cărei componență urmează a fi stabilită ulterior.

„Acest dosar poate dura destul de mult. Avem experiența dosarelor care durează 5-7 ani și asta este grav. Evaluarea lui nu va avea loc prin prisma acuzațiilor care i se aduc, comisia va evalua activitatea lui de procuror general, e vorba despre activitate managerială, succes în gestionarea activității Procuraturii, ce a reușit să facă pe perioada mandatului. Faptul că Stoianoglo este sub investigație penală nu contează în timpul evaluării”, a spus Olesea Stamate în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, notează agenția de presă IPN.

Președintele comisiei juridice, numiri și imunități spune că în timpul procedurii de evaluare, Alexandr Stoianogo va fi audiat, iar dacă dosarul său nu va fi trimis în judecată, iar comisia de evaluare va constata o activitate ireproșabilă a acestuia, Stoianoglo va reveni la șefia Procuraturii Generale.

„Sunt două procese paralele, unul este evaluarea, dacă obține nota 10, foarte bine. Și dacă în cazul urmăririi penale se demonstrează că nu sunt suficiente probe pentru a-l acuza, atunci el revine în funcție. Comisia de evaluare urmează să-și elaboreze o metodologie, care se aprobă de CSP și în baza acestui regulament se desfășoară evaluarea, va fi analizat progresul pe anumite dosare, vor fi intervievați procurori, factori de decizie din cadrul Procuraturii, eventual pe procurorul general suspendat. Va fi elaborat raport și raportul este prezentat CSP”, a mai spus Olesea Stamate.

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut pe 5 octombrie. El este învinuit de corupere pasivă, abuz în serviciu, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu. Infracțiunile ar fi fost săvârșite în 2011, când deținea funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și în 2021, când deținea funcția de Procuror General. Stoianoglo pledează nevinovat.

#Alexandr Stoianoglo #Olesea Stamate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.