Mai mulți locuitori ai Capitalei nu au apă astăzi potabilă la robinet, anunță Apă-Canal Chișinău. Măsura are loc în legătură cu executarea lucrărilor de reabilitare a apeductului. Astfel, astăzi, 12 noiembrie, până la ora 17:00 nu vor avea apă potabilă locuitorii din satul Ghidighici, următoarele străzi: Ponoarelor, Cîmpiei, St. Neaga, E. Bucov.

Tot astăzi, 12 noiembrie, până la ora 21:00 sunt afectați de lipsa apei potabile consumatorii din următoarele străzi:

Sarmigezetusa, 35, inclusiv cu fracții;
Uzinelor, 96-104, 167-171, inclusiv cu fracții.

De asemenea, de astăzi, 12 noiembrie 2021 ora 22:00 și până sâmbătă, 13 noiembrie 2021 la ora 06:00, vor fi afectaţi de lipsa apei potabile consumatorii din următoarele străzi:

şos Hânceşti 64-240 inclusiv cu fracţii;
str. Dr Viilor 36-48 inclusiv cu fracţii;
str. Pietrarilor, str. Ciocârliei;
str. Mioriţa;
cartierul Schinoasa 1 şi cartierul Schinoasa 2.

În perimetrul străzilor cu presiune joasă :

str. Lech Kaczynski – str. Drumul Viilor – str. Academiei – str. V. Korolenko – str. N. Testemiţanu – str. Costiujeni.

*Apă-Canal Chișinău își cere scuze faţă de consumatorii care vor fi afectaţi de lipsa apei potabile și-i îndeamnă să-și facă rezerve de apă din timp.

#apa potabila #consumatori #furnizor

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.