La funcția de Procuror General și procuror-șef în procuraturile specializate vor putea accede candidații care au experiență profesională în domeniul dreptului, obținută activând în Republica Moldova sau peste hotarele țării. Proiectul elaborat în acest scop, care prevede modificarea Legii cu privire la Procuratură, a fost avizat pozitiv în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Documentul prevede ajustarea cadrului normativ, astfel încât la funcția de procuror general și procuror-șef în procuraturile specializate vor putea accede persoanele care întrunesc condițiile legii, au o experiență de cel puțin zece ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin patru ani au activat în calitate de procuror, judecător sau avocat.

O altă prevedere se referă la instituirea unei comisii de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate. Comisia va fi constituită din cinci membri, propuși de președintele țării, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Procurorilor.

Totodată, se propune ca mandatul procurorului general interimar să nu poată fi prelungit, acesta urmând să nu depășească termenul de 12 luni.

În aceeași ordine de idei, documentul prevede posibilitatea Consiliului Superior al Procurorilor de a propune președintelui țării să dispună încetarea interimatului funcției de procuror general.

Noile reglementări vizează și mecanismele de încadrare a procurorilor în anumite funcții prin transfer, dar și numirile procurorilor în funcții vacante.

Raportul, pentru prima lectură, la proiectul de modificare a Legii cu privire la Procuratură urmează să fie aprobat de Comisia juridică, numiri și imunități. Ulterior, proiectul va fi supus dezbaterilor în ședința plenară a Parlamentului.

#decizia comisiei #Legea Procuraturii #parlament

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china