Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a depus astăzi un rechizitoriu împotriva fostului judecător ucrainean, Nicolai Ceaus, care a cerut și a primit un beneficiu ilegal în valoare de 150 de mii de dolari și ulterior ar fi ascuns mita în borcane. Nicolai Ceaus a ajuns în vizorul organelor de urmărire penală de la Kiev după ce în august 2016 ar fi luat mită pentru pronunțarea unei hotărâri în favoarea unui inculpat.

Potrivit informațiilor, acțiunile învinuitului sunt calificate în partea a 4-a a art. 368 din Codul penal al Ucrainei („Acceptarea unei oferte, promisiune sau primire a unui beneficiu ilegal în sumă deosebit de mare de către un funcționar care deține o funcție responsabilă”).

Judecătorul ucrainean Nicolai Ceauș a fost urmărit penal la Kiev după ce ar fi luat mită de 150.000 de dolari în august 2016 pentru o decizie controversată. Din cauza imunității sale de judecător, polițiștii nu l-au putut reține imediat, iar Ceauș a fugit din țară.

Judecătorul, cunoscut pentru examinarea mai multor dosare în care sunt implicați participanți la Euromaidan, a fost reținut la Chișinău la 1 martie 2017. S-a prezentat la Inspectoratul de Poliție, spunând că a trecut ilegal frontiera de stat. Ceauș a cerut azil politic, dar pe 12 octombrie 2017 a primit un refuz.

La 16 august 2016, judecătorul a fost declarat urmărit la nivel național, iar ulterior căutat internațional.

În februarie 2017, a fost reținut pe teritoriul Republicii Moldova. Detectivii de la Biroul Național au depus o cerere de extrădare a fostului judecător în Ucraina. Cu toate acestea, în aprilie 2021, au apărut informații despre presupusa lui răpire (procedurile penale pe acest fapt sunt în prezent cercetate de anchetatorii SBU).

Pe 3 august, detectivii NABU au reținut fostul judecător al Tribunalului Districtual Dniprovski din Kiev la Spitalul „Feofania”.

La 4 august curent, Curtea Supremă Anticorupție a dispus ca Nicolai Ceaus să fie plasat în arest la domiciliu și a ordonat să predea pașapoartele și să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere (brățară).

La data de 6 august 2021, apărarea a deschis spre revizuire materialele procesului penal. Un rechizitoriu a fost transmis fostului judecător după examinare.

La data de 6 august 2021, au fost deschise spre revizuire materialele procesului penal. De asemenea, un rechizitoriu a fost transmis fostului judecător după examinare.

Potrivit primei părți a articolului 62 din Constituția Ucrainei, o persoană este prezumată nevinovată de săvârșirea unei infracțiuni și nu poate fi supusă pedepsei penale până când vinovăția sa este dovedită în mod legal și stabilită printr-o condamnare judecătorească.

#judecată #mita #Nicolai Ceaus #rechizitoriu

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.