După o perioadă de criză totală în 2020, turismul din Moldova începe să-și revină puțin câte puțin. De la începutul acestui an, punctele turistice din țară au primit de 1,9 ori mai mulți turiști față de perioada corespunzătoare a anului trecut, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-septembrie 2021 structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare au fost frecventate de 126,1 mii de turiști, sau de 1,9 ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În comparație cu anul 2019 scăderea este drastică. Pe fundalul crizei pandemice, în anul 2020 indicatorul turismului a scăzut cu circa 234 mii de turiști, adică de 4,5 ori.

Marea majoritate au fost tot cetățeni din R Moldova – 81,6 mii sau 64,7%, iar 44,5 mii – adică 35,3% erau turiști veniți din alte țări. Dintre turiștii veniții de peste hotare, se numără: turişti din România -28,8%, din Federația Rusă – 12,4%, Ucraina – 11,5%, Statele Unite ale Americii – 7,2%, Turcia – 4,5%, Germania – 4,2%, Italia – 3,7%, Israel – 3%, Polonia – 2,9%, Franța – 2,1%, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 2%, Canada – 1,5%, Olanda – 1,2%, Bulgaria – 1,1% și Belgia – 1%.

În ianuarie-septembrie 2021 în structurile de primire turistică colective au fost înregistrate 543,3 mii de înnoptări ale turiștilor, cu 267,3 mii înnoptări, sau 96,8% mai mult față de perioada similară din anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019 de 4,7 ori. Majorarea numărului de înnoptări ale turiștilor a fost condiționată de creșterea acestora la structuri de întremare – cu 107,3 mii înnoptări (+93,6%), hoteluri și moteluri – cu 79,5 mii înnoptări (+99,4%), structuri de odihnă – cu 41,1 mii înnoptări (de 3,9 ori), tabere de vacanță – cu 25,6 mii înnoptări (de 9,8 ori), pensiuni turistice și agroturistice – cu 15,1 mii înnoptări (de 2,3 ori). Totodată, numărul de înnoptări la cămine pentru vizitatori s-a micșorat cu 1 359 înnoptări (sau 2,6%). Din numărul total de înnoptări, 82,4% le revine înnoptărilor turiștilor rezidenți și 17,6% – înnoptărilor turiștilor nerezidenți.

În ianuarie-septembrie 2021 în structurile de primire turistică colective au fost înregistrate 543,3 mii de înnoptări ale turiștilor, cu 267,3 mii înnoptări (sau 96,8%) mai mult față de perioada similară din anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019 de 4,7 ori. Majorarea numărului de înnoptări ale turiștilor a fost condiționată de creșterea acestora la structuri de întremare – cu 107,3 mii înnoptări (+93,6%), hoteluri și moteluri – cu 79,5 mii înnoptări (+99,4%), structuri de odihnă – cu 41,1 mii înnoptări (de 3,9 ori), tabere de vacanță – cu 25,6 mii înnoptări (de 9,8 ori), pensiuni turistice și agroturistice – cu 15,1 mii înnoptări (de 2,3 ori). Totodată, numărul de înnoptări la cămine pentru vizitatori s-a micșorat cu 1 359 înnoptări (sau 2,6%). Din numărul total de înnoptări, 82,4% le revine înnoptărilor turiștilor rezidenți și 17,6% – înnoptărilor turiștilor nerezidenți.

#R Moldova #turism

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.