„Au fost elaborate şi dezvoltate câteva strategii cu formarea a trei regiuni: nord, centru, sud, cu micşorarea numărului de primării şi majorarea lor. Evident că în 2022 vom vorbi mult despre acest lucru şi se va începe un proces de elaborare a acestei strategii cu implicarea calmului primăriilor şi întregii societăţi”. În cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, deputatul PAS Vladimir Bolea a anunțat despre subiectului reformei teritorial-administrative şi a declarat că începând cu 2022 acesta va fi pe agenda parlamentară.

„Această reformă e cerută absolut peste tot. Raioanele în sine, pur şi simplu este o temă absolut depăşită. Am fost la nordul R. Moldova şi un preşedinte de raion a spus că raioanele trebuiesc pur şi simplu terminate. Trebuie să aducem cât mai aproape de cetăţean serviciile pe care le acordă statul, prin procesele de digitalizare şi înaltele tehnologii. Trebuie să modernizăm foarte mult primăriile. Reforma trebuie să fie una extrem de amplă şi foarte mult axată pe cetăţean şi interesul lui. Eu cred că va fi micşorat numărul raioanelor, sau excluderea lor, sau formate regiuni”, a declarat deputatul PAS.

Prezentă la aceeași emisiune, fosta deputată Monica Babuc, președinta interimară a PDM, a amintit că, atunci când Guvernul era condus de Pavel Filip, a fost elaborat un proiect în acest sens.

„Aceasta nu poate să nu fie legată de un plan de ţară care să arate care vor fi finalităţile acesteia. Reforma nu poate să nu fie legată de demonstrarea şi argumentarea că toate serviciile care erau prestate în centrele raionale vor fi accesibile. Acest lucru trebuie adus către cetăţeni cu argumente că nu va afecta modul de viaţă a oamenilor, dar va îmbunătăţi”.

Raioanele constituie nivelul al doilea al organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, după sate (comune) și orașe (municipii), care constituie nivelul întîi. Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). Transnistria (autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană) este subdivizată mai departe în cinci raioane: Raionul Camenca, Raionul Rîbnița, Raionul Dubăsari, Raionul Grigoriopol și Raionul Slobozia; iar UTA Găgăuzia este împărțită în trei raione: Raionul Comrat, Raionul Ceadîr-Lunga și Raionul Vulcănești. Raioanele Transnistriei și Găgăuziei nu se regăsesc pe aceeași treaptă cu cele 32 de raioane ale țării.

#PAS #raioane #reforma

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.