Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

La anul s-ar putea să nu mai avem raioane. Deputat PAS: „Această reformă e cerută peste tot”. Despre ce este vorba

18 Nov. 2021, 08:58
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2021, 08:58 // Politica //  Realitatea.md

„Au fost elaborate şi dezvoltate câteva strategii cu formarea a trei regiuni: nord, centru, sud, cu micşorarea numărului de primării şi majorarea lor. Evident că în 2022 vom vorbi mult despre acest lucru şi se va începe un proces de elaborare a acestei strategii cu implicarea calmului primăriilor şi întregii societăţi”. În cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, deputatul PAS Vladimir Bolea a anunțat despre subiectului reformei teritorial-administrative şi a declarat că începând cu 2022 acesta va fi pe agenda parlamentară.

„Această reformă e cerută absolut peste tot. Raioanele în sine, pur şi simplu este o temă absolut depăşită. Am fost la nordul R. Moldova şi un preşedinte de raion a spus că raioanele trebuiesc pur şi simplu terminate. Trebuie să aducem cât mai aproape de cetăţean serviciile pe care le acordă statul, prin procesele de digitalizare şi înaltele tehnologii. Trebuie să modernizăm foarte mult primăriile. Reforma trebuie să fie una extrem de amplă şi foarte mult axată pe cetăţean şi interesul lui. Eu cred că va fi micşorat numărul raioanelor, sau excluderea lor, sau formate regiuni”, a declarat deputatul PAS.

Prezentă la aceeași emisiune, fosta deputată Monica Babuc, președinta interimară a PDM, a amintit că, atunci când Guvernul era condus de Pavel Filip, a fost elaborat un proiect în acest sens.

„Aceasta nu poate să nu fie legată de un plan de ţară care să arate care vor fi finalităţile acesteia. Reforma nu poate să nu fie legată de demonstrarea şi argumentarea că toate serviciile care erau prestate în centrele raionale vor fi accesibile. Acest lucru trebuie adus către cetăţeni cu argumente că nu va afecta modul de viaţă a oamenilor, dar va îmbunătăţi”.

Raioanele constituie nivelul al doilea al organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, după sate (comune) și orașe (municipii), care constituie nivelul întîi. Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). Transnistria (autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană) este subdivizată mai departe în cinci raioane: Raionul Camenca, Raionul Rîbnița, Raionul Dubăsari, Raionul Grigoriopol și Raionul Slobozia; iar UTA Găgăuzia este împărțită în trei raione: Raionul Comrat, Raionul Ceadîr-Lunga și Raionul Vulcănești. Raioanele Transnistriei și Găgăuziei nu se regăsesc pe aceeași treaptă cu cele 32 de raioane ale țării.

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
25 Aug. 2026, 13:40 // Societate //  Daniela Baranovschi

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!