Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică (pe scurt CNESP) a anunțat vineri, 26 noiembrie curent, că s-a luat o nouă hotărâre prin care este prelungită starea de urgență pe fundalul răspândirii Covid-19 până pe data de 15 ianuarie 2022. Însă ce avem voie și ce nu în această perioadă? Realitatea.md a încercat să descoase și să explice detaliat în articolul de mai jos.

Mai întâi, CNESP a declarat stare de urgență încă pe 9 septembrie 2021, iar nouă hotărâre până pentru anul viitor face anume referire la ceea ce s-a decis acum aproape trei luni. Este vorba despre hotărârea nr. 61.

Potrivit acesteia, accesul persoanelor cu vârsta de 18 ani și mai mult la evenimentele desfășurate în aer liber, cum ar fi: spectacole, concerte, festivaluri și altele, în incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concert, cluburilor de noapte și ringurilor de dans se permite cu respectarea următoarelor condiții:

prezentarea certificatului de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 cu schema completă de vaccinare (pe suport de hârtie sau în format digital). Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puţin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV2 nu mai vechi de 48 de ore (pe suport de hârtie sau în format digital);
prezentarea concluziei medicale confirmative în cazul persoanelor care au suportat COVID-19, în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi (6 luni), sau un act confirmativ de prezenţă a anticorpilor anti-COVID-19. Actul confirmativ este valabil pe durata a 90 zile de la data efectuării investigaţiei.

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (ANSP) este cea care trebuie să anunțe despre instrucţiunile pentru activitate în condiţii de pandemie COVID-19 unităţile economice şi sociale cu diverse genuri de activitate.

Totodată, în nouă hotărâre despre prelungirea stării de urgență până pe 15 ianuarie 2022 se face referire și la hotărârea nr. 62, doar că la un subpunct din anexa acesteia care a fost înlocuit cu un alt conținut.

Adică dacă inițial în subpunctul 3.1 din anexa hotărârii nr.62 luate la 22 septembrie 2021 scria că administrația instituțiilor publice și private este responsabilă să asigure un mediu sigur de activitate la locul de muncă pentru prevenirea infectării personalului cu Covid-19 și de încurajarea la vaccinare, atunci noul subpunct se referă la activitatea instituțiilor de învățământ general.

Adică, CNESP a decis ca instituțiile de învățământ general să activeze în perioada stării de urgență în regim obișnuit, cu prezență fizică, dar cu respectarea măsurilor de precauție. Însă instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior vor activa în regim online, cu excepția orelor practice care implică utilizarea de echipamente tehnice/laboratoare și a sesiunilor de examen.

În noua hotărâre CNESP se reiterează ca și în celelalte că nerespectarea măsurilor obligatorii de sănătate publică constituie pericol şi va servi drept temei pentru aplicarea măsurilor de răspundere contravențională şi/sau penală a persoanelor fizice şi juridice.

Prelungirea stării de urgență a fost necesară, deoarece în săptămâna 15 – 21 noiembrie curent au fost înregistrate 5.391 cazuri de COVID-19, dintre care 80% în rândul persoanelor nevaccinate. Incidența cumulativă pentru ultimele șapte zile a constituit 145 – la 100 mii de persoane, comparativ cu 301- la 100 mii, media înregistrată în regiunea europeană. Au fost notificate 339 de decese, mortalitatea din ultimele șapte zile fiind de 9,1 decese – la 100 mii populație, înregistrând o creștere de 32,4% comparativ cu luna precedentă.

Acoperirea vaccinală națională cu schemă completă este sub 27%, cu o ușoară stagnare a procesului de vaccinare.

Este de menționat că, în funcție de statistica despre starea de sănătate a moldovenilor, starea de urgență fie va fi scoasă, fie va fi prelungită repetat în lunile următoare, după ianuarie 2022.

#CNESP #COVID-19 #stare de urgenta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.