Vaccinul Spikevax produs de compania farmaceutică Moderna utilizează tehnologia care se bazează pe ARN mesager. Pe data de 27 noiembrie curent, Republica Moldova a recepționat primul lot de 50.400 de doze de vaccin donate prin intermediul Platformei COVAX. Ce spune Ministerul Sănătății despre acesta și unde poate să și-l facă doritorii?

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, acest tip de vaccin învață corpul uman să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul SARS-CoV-2, adică COVID-19 sau noul tip de coronavirus.

În urma studiilor clinice, a demonstrat o eficacitate de 94,1% pentru protecția împotriva COVID-19 după 14 zile de la administrarea primei doze.

Vaccinul a fost aprobat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru utilizare în stare de urgență.

În Republica Moldova, se administrează persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, conform unei scheme de două doze la un interval de 28 de zile. Pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19 Spikevax, adresați-vă la medicul de familie sau la orice centru de vaccinare din țară. Fără programare, doar cu buletinul de identitate.

Amintim că imunizarea în țară a început pe data de 2 martie 2021. Până acum, 931.138 de persoane au încheiat schema de vaccinare, ceea ce înseamnă nici 30 la sută din populație.

Republica Moldova a fost prima din Europa care a primit doze de vaccin împotriva COVID-19 prin intermediul platformei COVAX. Anterior, prin același mecanism, au fost recepționate 535.590 de doze de vaccin, printre care Astrazeneca – 108.000 de doze, Pfizer/BioNtech – 125.190 de doze, Janssen/Johnson & Johnson – 302.400 de doze.

De ce este considerat un vaccin al bogătașilor?

Fondatorii Moderna – în topul miliardarilor. Compania e criticată pentru că nu distribuie vaccinul în țările sărace

#COVID-19 #imunizare #Moderna #vaccin

Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Chișinăul ar putea încheia discuțiile pentru mai mult de 20 de domenii de politici în 2027. Prin comparație, pentru Ucraina sunt stabilite obiective privind finalizarea provizorie a negocierilor în doar șapte domenii. Diferența este evidențiată într-un document al Comisiei Europene, obținut de publicația POLITICO.

Această diferență ar putea duce la o separare tot mai clară a parcursurilor europene ale celor două state, ale căror candidaturi au avansat până acum în paralel. Astfel, Republica Moldova este considerată într-o poziție mai favorabilă pentru a avansa într-un ritm accelerat spre aderarea la Uniunea Europeană.

Totuși, Comisia Europeană nu își asumă un termen concret pentru încheierea negocierilor de aderare nici în cazul Republicii Moldova, nici al Ucrainei.

În cazul Kievului, Bruxelles-ul solicită accelerarea reformelor privind statul de drept. Îndeplinirea cerințelor esențiale în acest domeniu, în prima jumătate a anului 2027, este considerată o condiție pentru încheierea provizorie a negocierilor pe anumite capitole.

Printre domeniile în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor se numără educația și cultura, proprietatea intelectuală, ocuparea forței de muncă și politica socială, politica industrială, cercetarea, relațiile externe, precum și politica externă și de securitate.

Un alt obiectiv al Comisiei Europene este deschiderea, până la sfârșitul anului 2026, a celor două grupuri de negocieri restante pentru Ucraina: clusterul patru, care vizează agenda verde și conectivitatea durabilă, și clusterul cinci, referitor la resurse, agricultură și coeziune.

Precizăm că Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar negocierile oficiale au fost lansate simultan în iunie 2024. În octombrie, cele două state au deschis discuțiile pe domenii care vizează piața internă, competitivitatea și creșterea economică.

Comisia Europeană subliniază că aderarea presupune alinierea legislației și instituțiilor naționale la standardele comunitare în toate cele 35 de domenii de negociere. În cazul Ucrainei, războiul declanșat de Rusia complică suplimentar procesul de reformă și implementarea legislației necesare.