Oamenii de știință americani care au creat primii „roboți vii” spun că formele de viață, cunoscute sub numele de xenoboți, se pot reproduce independent, într-un mod care nu a mai fost întâlnit până acum la plante sau la animale, informează CNN.

Formați din celulele stem ale broaștei africane cu gheare (Xenopus laevis) de la care își iau numele, xenoboții au o dimensiune de sub un milimetru.

Micile entități au fost dezvăluite pentru prima dată în 2020, după ce experimentele au arătat că acestea se pot deplasa, pot lucra în grup și se pot autovindeca.

Acum, oamenii de știință care le-au dezvoltat la Universitatea din Vermont, Universitatea Tufts și Institutul Wyss pentru Inginerie Biologică de la Universitatea Harvard au declarat că au descoperit o formă complet nouă de reproducere biologică, diferită față de orice se cunoaște la un animal sau plantă. „Am fost uimit de acest lucru”, a declarat Michael Levin, profesor de biologie și director la Allen Discovery Center de la Universitatea Tufts, care a fost co-autor principal al noii cercetări.

„Broaștele au modul lor specific de a se reproduce, cunoscut, dar când eliberezi celulele de restul embrionului și le dai șansa de a-și da seama cum să evolueze într-un mediu nou, nu numai că își dau seama, dar au descoperit o nouă modalitate de a se mișca și au găsit, aparent, o nouă modalitate de a se reproduce”, a explicat cercetătorul.

Robot sau organism?

Celulele stem sunt celule nespecializate care au capacitatea de a se dezvolta în diferite alte tipuri de celule. Pentru a produce xenoboții, cercetătorii au răzuit celule stem vii din embrioni de broaște și le-au lăsat să incubeze. În această tehnică nu este implicată nicio manipulare a genelor.

„Cei mai mulți oameni cred că roboții sunt făcuți din metale și ceramică, dar nu e vorba din ce este făcut un robot, ci ceea ce face. Acesta are menirea să acționeze în numele oamenilor”, a spus Josh Bongard, profesor de informatică și robotică, expert la Universitatea din Vermont și autorul principal al studiului. „Din această perspectivă este un robot, dar este, de asemenea, în mod clar un organism făcut din celule de broaște nemodificate genetic”.

Bongard a spus că au descoperit că xenoboții, care au fost inițial în formă de sferă și făcuți din aproximativ 3.000 de celule, s-ar putea replica. Dar s-a întâmplat rar și numai în circumstanțe specifice. Xenoboții au folosit „replicare cinetică” – un proces despre care se știe că are loc la nivel molecular, dar care nu a fost niciodată observat până acum la scara celulelor sau a organismelor întregi, a spus Bongard.

Ever heard of living robots? Scientists have come up with „xenobots”-entirely new life forms that can perform tasks like a robot and heal themselves when cut!
Read more about these just a millimeter-sized creatures here:https://t.co/9wX9PVIFc4 @ScienceDaily #Robotics #science pic.twitter.com/zpqqoAmWnY

— Techfest, IIT Bombay (@Techfest_IITB) January 14, 2020

Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, cercetătorii au testat apoi miliarde de forme ale corpului pentru a face xenoboții mai eficienți la acest tip de replicare. Supercomputerul folosit de oamenii de știință a propus o formă de „C” care semăna cu Pac-Man, cunoscutul joc video din anii 1980. Ei au descoperit că un xenobot a reușit astfel să găsească celule stem minuscule într-un vas Petri, să adune sute dintre acestea în „gura” sa și, câteva zile mai târziu, mănunchiul de celule adunat s-a transformat într-un nou xenobot.

„Inteligența artificială nu a programat aceste mașini în modul în care ne gândim de obicei la scrierea codului. A modelat și sculptat și a creat această formă Pac-Man”, a spus Bongard. „Forma este, în esență, programul. Forma influențează modul în care xenoboții se comportă pentru a amplifica acest proces incredibil de surprinzător”.

Tehnologie incipientă care ar putea stârni îngrijorare

Xenoboții reprezintă o tehnologie foarte nouă, incipientă – gândiți-vă la un computer din anii 1940 – și nu au încă aplicații practice. Cu toate acestea, această combinație de biologie moleculară și inteligență artificială ar putea fi utilizată într-o serie de misiuni în organismul uman și în mediu, potrivit cercetătorilor. Aceasta poate include lucruri precum colectarea microplasticelor din oceane sau folosirea în medicina regenerativă.

În timp ce perspectiva biotehnologiei auto-replicabile ar putea stârni îngrijorare, cercetătorii spun că aceste adevărate mașini vii sunt produse și păstrate doar în laborator și sunt ușor de neutralizat, deoarece sunt biodegradabile și reglementate de experți în etică.

Cercetarea a fost finanțată parțial de Defense Advanced Research Projects Agency, o agenție federală americană care supraveghează dezvoltarea tehnologiei pentru uz militar.

„Există multe lucruri care ar fi posibile dacă vrem să profităm de acest tip de tehnologie și de capacitatea celulelor de a rezolva probleme”, a spus Bongard.

Studiul a fost publicat luni în jurnalul științific evaluat de colegi PNAS.

Xenoboţii, forme de viaţă complet noi

Primii „roboţi vii”, capabili să se autorepare, au fost creaţi pornind de la celule stem de broască de cercetătorii americani, iar noile maşinării biologice pot fi folosite în domenii diverse, de la eliminarea deşeurilor radioactive la colectarea plasticului din oceane şi în medicină, potrivit CNN.

Numiţi xenoboţi, după numele speciei africane de broască folosite pentru a-i crea, roboţii au dimensiuni de sub un milimetru, fiind suficient de mici pentru a călători în corpul uman. Se pot deplasa, pot înota, pot supravieţui mai multe săptămâni fără hrană şi se asociază în grupuri pentru a lucra.

Sunt „forme de viaţă complet noi”, spun specialiştii de la Universitatea din Vermont, care au realizat xenoboţii în colaborare cu Universitatea Tufts, a relatat CNN.

Celulele stem sunt nespecializate şi au capacitatea de a se dezvolta în diferite tipuri de celule. Cele care au stat la baza xenoboţilor au fost colectate de la embrioni de broască, cultivate în laborator, tăiate şi modelate în anumite tipare concepute de un supercomputer – forme care „nu au mai fost văzute niciodată în natură”, se arată în comunicatul emis de Universitatea din Vermont.

Ulterior, celulele au început să se dezvolte independent – celule epiteliale s-au unit pentru a forma structura, iar celule musculare cardiace vii le-au permis să se deplaseze singuri. Xenoboţii au şi capacitatea de a se autovindeca.

Organisme programabile care trăiesc puțin mai mult de o săptămână

Cercetătorii de la Universitatea din Vermont spun că aceştia nu sunt nici roboţi tradiţionali, nici o specie cunoscută de animale, „sunt o nouă clasă de organisme vii, programabile”.

Concret, xenoboţii arată ca nişte mici entități mişcătoare de culoare roz, nuanţa fiind aleasă în mod deliberat, pentru că pot fi folosiţi ca maşinării biologice. Unii au găuri în mijloc, putând fi folosiţi ca mijloc de transport pentru medicamente, mai scrie sursa citată de Mediafax.

Roboţii tradiţionali se degradează în timp şi afectează mediul, pe când xenoboţii sunt prietenoşi cu mediul şi mai siguri pentru corpul uman.

Made entirely from cells, these adorable „xenobots” are practically alive https://t.co/BvqfL850P3 pic.twitter.com/KQaZRBvTiH

— Gizmodo (@Gizmodo) January 14, 2020

Aceştia pot fi folosiţi pentru a curăţa deşeuri radioactive, a colecta plastic din oceane, a transporta medicamente în corpul uman sau a curăţa arterele de plăci ateromatoase.

De asemenea, pot fi folosiţi pentru a ajuta cercetătorii să obţină mai multe informaţii din biologia celulară, pentru studii privind sănătatea umană – defecte congenitale, traumatisme, maladii degenerative etc. – şi longevitatea.

Organismele vin cu propria sursă de hrană, depozite de proteine sau lipide, trăiesc puţin mai mult de o săptămână şi nu se pot reproduce, nici evolua, mai spun cercetătorii, dorind astfel să înlăture eventualele îngrijorări în acest sens.

#cercetare #robot

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.