Una din garanțiile independenței este inamovibilitatea mandatului de judecător al Curții Constituționale (CCM). Articolul 137 din Constituție stabilește că judecătorii Curții sunt inamovibili și independenți și se supun numai Constituției. Inamovibilitatea presupune imposibilitatea destituirii, a revocării sau a înlocuirii. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta CCM, Domnica Manole, după ce Curtea a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului prin care a fost anulată numirea ei în funcția de judecător și prin care judecător la Curte a fost numit Boris Lupașcu.

„Interdicția revocării mandatului de judecător constituțional acționează de o manieră absolută în cazul autorităților care deleagă judecători constituționali. Având în vedere acest fapt, cele două hotărâri contestate ale Parlamentului atentează la însăși esența Constituției, reconfigurând sistemul de separație și control al puterilor. Altfel spus, ele fraudează Constituția. În consecință, Curtea a declarat neconstituționale hotărârea Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și hotărârea Parlamentului din 23 aprilie 2021 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale”, a menționat Domnica Manole într-un briefing de presă.

Curtea precizează că hotărârile în discuție vizează o funcție de demnitate publică de rang constituțional, adică funcția de judecător constituțional. În hotărârea sa din 20 mai 2020, Curtea a reținut că este competentă să-și exercite controlul în cazul în care sunt contestate hotărâri ale Parlamentului sau decrete ale președintelui Republicii Moldova referitoare la funcții de demnitate publică de rang constituțional. Acestea sunt funcțiile prevăzute expres în Constituție sau care au un rol fundamental pentru ordinea juridică constituțională.

„În fine, apelând la argumentul reducerii la absurd, Curtea a observat că, prin utilizarea unei asemenea tehnici, Parlamentul ar putea exclude de la controlul de constituționalitate orice hotărâre a sa, golind de conținut prevederile constituționale referitoare la posibilitatea exercitării controlului de constituționalitate a hotărârilor Parlamentului. Continuând această logică, Parlamentul s-ar putea imuniza față de orice tip de control judecătoresc, constituțional sau de drept comun, coborând în derizoriu principiul separației puterilor în stat”, a notat Domnica Manole.

Potrivit ei, atât standardele privind independența judecătorilor Curții Constituționale, cât și cele privind independența judecătorilor de drept comun sunt elucidate și bine-stabilite de Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Astfel, într-o hotărâre în care a analizat organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a precizat că independența nu reprezintă un scop în sine și nu reprezintă un privilegiu personal, ci urmărește să-i asigure judecătorului protecție în vederea garantării realizării rolului său de protector al drepturilor și libertăților cetățenilor.

Într-o altă hotărâre a sa, Curtea Constituțională a stabilit că ea reprezintă un pilon al democrației și al preeminenței dreptului și contribuie la buna-funcționare a autorităților publice în cadrul raporturilor constituționale de separație, echilibru, colaborare și control al puterilor statului. Pentru a asigura supremația Constituției și separația puterilor, Curtea Constituțională trebuie să-și poată exercita funcția în mod independent față de orice altă autoritate publică.

#CCM #Domnica Manole #hotarire #parlament

Lupii dau târcoale gospodăriilor din mai multe sate din Basarabeasca. Mai multe familii au rămas fără capre și păsări, iar unii localnici spun că au văzut lupii chiar și în plină zi. Vânarea lupilor este interzisă, deoarece specia este protejată prin lege. Reprezentanții Ministerului Mediului îndeamnă oamenii să fie prudenți, transmite moldova1.md.

„–E lup? Parcă e câine. – E lup, uite cât de mare e”.

Imagini cu un lup care se plimbă printre casele oamenilor au fost filmate recent în satul Ivanovca, raionul Basarabeasca. Localnicii spun că le este frică să mai iasă noaptea din case, după ce mai multe animale au fost sfâșiate.

„Priponeam caprele, două capre și un țap. Le lăsam și pe noapte, nu le atingea nimeni. Când mă duc dimineața, nici capră nici țap. Țapul l-am găsit la vecin ascuns în tufe. L-am luat, l-am legat și pe urmă îl priponeam acolo, în capul satului. Seara am fost cu lucrul pe la livadă și am uitat de dânsul. Când m-am dus dimineața să îi dau apă, să îl mut găsesc numai coarnele și lanțul”.

„În august două capre stăteau mai departe dar una era priponită chiar după casă. Era vizibilă de la drum. Era duminică, noi ne odihneam și a ieșit o femeie și țipa „Domnule Mihai, caprele voastre sunt în drum”. Și el a ieșit să o ia pe cea mică. El s-a dus dar ea zăcea fără suflare”.

O altă localnică povestește cum lupii i-au atacat păsările chiar în plină zi.

„S-a întâmplat lunea asta. Eu stau în casa aceasta de la margine. Eu eram în coridor și am auzit gălăgie la drum. O femeia a țipat și a intrat în curtea mea. Până m-am încălțat lupul a plecat din partea asta în curte și a ieșit încet pe drum, s-a dus mi-a luat gânsacul și a fugit în deal”.

„O femeie a văzut azi dimineață cum un lup chiar aici a coborât la stradă și peste câteva case erau găini și chiar pe ele le-a atacat”.

În pădurile din apropierea localității trăiesc permanent până la patru familii de lupi, însă prin zonă trec frecvent și alte haite. Vânarea acestora este interzisă.

„De vânat lupul, el nu este în Cartea Roșie dar este o specie rară în Moldova. Comisia Europeană interzice vânatul lupilor. Se permite numai în statele europene, acelea unde lupul face dezastru, unde nimicește animalele domestice și prezintă pericol pentru populație”.

Reprezentanții Ministerului Mediului spun că nu pot interveni în astfel de cazuri și le recomandă oamenilor din apropierea pădurilor să-și protejeze gospodăriile, animalele și păsările.

„Din păcate, cetățenii Republicii Moldova trebuie să asigure măsuri minime în ceea ce ține animalele domestice. Noaptea să le țină în coteț, gardurile să fie ok, ca lupul să nu poate să intre. La moment, Ministerul Mediului în calitate de administrator al Fondului Cinegetic Național nu are pârghii de intervenții anume asupra speciei lup”, menționează Sergiu Portneacov, șef secție, Ministerul Mediului.

În Republica Moldova ar trăi aproximativ 90 de lupi. Anul trecut, mai multe exemplare au fost observate în apropierea satului Zagarancea, din raionul Ungheni. Atunci, inspectorii de mediu, împreună cu polițiștii și reprezentanții Poliției de Frontieră, au efectuat verificări în zonă. În 2023, o haită de lupi a atacat, în plină zi, o turmă de oi din apropierea orașului Cornești. Atunci, prădătorii au sfâșiat 13 animale.