Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a lansat Harta Antreprenoriatului Social, o platformă unică, dedicată promovării și susținerii întreprinderilor sociale și a organizațiilor care desfășoară activitate socială în Republica Moldova. Mai exact, aceasta va fi o platformă de promovare a întreprinderilor sociale la nivel național și internațional. De asemenea, vor fi disponibile informații utile despre antreprenoriatul social.

Platforma a fost lansată în cadrul evenimentului de încheiere a Campaniei de informare și promovare a Antreprenoriatului Social, desfășurat pe data de 2 decembrie 2021.

Speakeri ai evenimentului au fost Iulia Costin, directoarea Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova, Silviu Neghină, șef-adjunct direcție dezvoltarea mediului de afaceri, Ministerul Economiei, Stephen Jonathan Halligan, Ofițer de Program, Secretariatul Comun Programul Transnațional Dunărea, Proiectul Finance4SocialChange, Olesea Ghedrovici, managerul componentei de politici, proiectul MEPA, GIZ, Sergiu Gurău, antreprenor social, Igor Hîncu, antreprenor social și Victor Nistorică, viitor antreprenor social.

„Antreprenoriatul social este un concept folosit în multe state şi este modelul de antreprenoriat care are ca scop creşterea bunăstării societăţii și nu doar cel de maximizare al profitului. ODIMM a fost mereu aproape de antreprenori, oferindu-le acces la informare, la educație antreprenorială de calitate, acces la o gamă largă de instrumente de finanțare, la infrastructura de suport în afaceri în regiunile țării și la nenumărate oportunități de conectare la comunitatea locală și internațională. Prin intermediul Proiectului transnațional Finance4SocialChange, ODIMM a lansat pe 28 Octombrie,o amplă campanie de comunicare și de promovare a antreprenoriatului social, un domeniu relativ nou pentru mediul de afaceri al RM, dar cu un potențial imens de dezvoltare atât a economiei cât și de soluționare a problemelor sociale ale comunităților noastre”, a declarat în deschiderea evenimentului Iulia Costin, directoare generală ODIMM.

Prezent la eveniment prin intermediul platformei ZOOM, Stephen Jonathan Halligan, Ofițer de Program, Secretariatul Comun Programul Transnațional Dunărea, Proiectul Finance4SocialChange, partenerul lider al proiectului dedicat dezvoltării antreprenoriatului social, a declarat:

„Programul Transnațional „Dunărea” este un program care promovează cooperarea transnațională și internațională și oferă soluții la provocările comune. În cadrul programului sunt implicate 15 țări, dintre care 5 sunt non-UE, printre acestea fiind și Republica Moldova. Noi suntem foarte mândri că am reușit să includem atât de multe țări non UE din regiunea râului Dunăre în acest program. Întreprinderile sociale sunt relativ noi pentru Republica Moldova, iar prin intermediul proiectului Finance4SocialChange implementat cu suportul ODIMM s-a reușit promovarea acestui concept”.

La eveniment a fost prezent și Silviu Neghină, șef-adjunct direcție dezvoltarea mediului de afaceri, Ministerul Economiei, a vorbit despre programele la care lucrează autoritățile, întru susținerea dezvoltării antreprenoriatului social din Republica Moldova.

„Din necesitatea ca întreaga societate să conștientizeze importanța antreprenoriatului social, este imperativ de a desfășura astfel de campanii de informare. Pentru a cataliza creșterea nivelului de interes pentru acest tip de antreprenoriat, cu suportul partenerilor de dezvoltare, s-a inițiat un Program național pentru dezvoltarea Antreprenoriatului Social pentru Republica Moldova, care va îngloba un plan de acțiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului social pentru o perioadă de patru ani. De asemenea, a fost elaborat un Program de susținere și mentorat pentru antreprenoriatul social, care va fi implementat de către ODIMM, și urmează în scurt timp de a fi propus spre aprobare Guvernului. Pentru implementarea acestuia, în proiectul legii Bugetului de stat pentru anul 2022, care se discută acum pe platforma parlamentară, sunt prevăzute mijloace financiare în sumă de un milion de lei, dar ar putea fi atrase și mijloace financiare din asistența externă”.

Antreprenorii sociali, invitați în cadrul evenimentului, au împărtășit din experiențele acumulate și motivele care stau la baza investițiilor realizate în soluționarea problemelor comunitare și de mediu.

Platforma Harta Antreprenoriatului Social

Finodora Marcu, manager proiect Finance4SocialChange, a prezentat „Harta Antreprenoriatului Social – o platformă WEB, prin intermediul căreia antreprenorii, reprezentanții ONG-urilor, autorităților publice, investitorii, dar și alte părți interesate pot obține informații utile și actuale cu privire la cadrul legal, pașii de obținere a statutului de întreprindere socială sau de inserție, particularitățile de gestionare a unei întreprinderi sociale și alte materiale educative cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului social în RM. În același timp aceasta va servi drept platformă de promovare a produselor și serviciilor întreprinderilor sociale atât la nivel național, cât și internațional”.

Finodora Marcu a prezentat modalitatea de funcționare a platformei, beneficiile care sunt aduse antreprenorilor și societății prin utilizarea acesteia. Totodată, a anunțat despre următoarele sesiuni de informare și Ateliere de Lucru în cadrul cărora antreprenorii vor obține instruire gratuită cu referire la modalitatea de înregistrare pe platforma WEB.

Agenda exactă a evenimentelor va fi publicată ulterior, pe pagina www.odimm.md.

Rezultate Campaniei Antreprenorii Sociali – Eroii de azi

În cadrul evenimentului au fost prezentate și rezultatele atinse prin intermediul Campaniei de informare și promovare a antreprenoriatului social și anume:

Peste 1.500.000 de locuitori ai Republicii Moldova au aflat despre Antreprenoriatul Social în Republica Moldova, Istorii de succes ale Antreprenorilor Sociali;
Peste 1200 de agenți economici au obținut informații de preț despre înregistrarea, gestionarea întreprinderilor sociale;
Au fost identificați peste 100 de actori care doresc să lanseze activități de antreprenoriat social în următorul an.

Campania de informare și promovare a antreprenoriatului social a fost inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#cotatiile Platts #harta antreprenoriatului #ODIMM #platforma

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.