„Univer” la Universitate! La o instituție de învățământ superior din capitala Federației Ruse a fost anulată prima lecție pentru ceva mai puțin obișnuit. Circa 200 de studenți ai Universității de Finanțe și Drept din Moscova au urmărit premiera primului episod din noul serial „Univer. 10 ani mai târziu” (original: Универ. 10 лет спустя).

S-a întâmplat cu cinci zile înainte de premiera propriu-zisă care va avea loc pe postul de televiziune ТНТ, retransmis și în Republica Moldova.

Studenții au părut entuziasmați. Cel puțin asta se înțelege din video-uri publicate pe stories în conturile de Instagram.

Aceștia, drept bonus, și-a trimis și scrisori în viitor – pentru anul 2031.

„Univer” este un serial tv rusesc, producție exclusivă ТНТ, despre viața studenților care locuiesc la cămin. Când a apărut pentru prima dată, în august 2008, mulți critici l-au asociat cu o copie a unui serial american „University”. A fost difuzat până în mai 2011, după care pe postul tv au tot fost difuzate reluări.

Inițial, istoria era despre fiul oligarhului Silvester Sergheev, Sașa, apropo un actor cu origini din Republica Moldova, care a scăpat de la o Universitate din Londra, unde a studiat finanțele și a intrat la astronomie a Universității de fizică de la Moscova. Tatăl său vrea să-și întoarcă fiul la viață scumpă, însă acesta preferă să trăiască „în mijlocul oamenilor” și să capete un viitor cu forțele proprii.

Mai târziu, a apărut o nouă serie de episoade. Din eroii vechi au rămas doar câțiva. Este vorba despre aceeași studenți care au fost transferați într-un cămin nou, cu condiții. În schimb, pe baza primei istorii a fost creat un alt serial tv cu denumirea „Sașa și Tania”, același fiu al lui Silvester Sergheev, doar că însurat și cu copil.

Premiera noului serial tv este programată pentru data de 6 decembrie curent, la ora 20:00.

#premiera #serial #universitate

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.