Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Epoca Angela Merkel s-a sfârșit după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Această nouă realitate modifică și raportul de putere și influență în Consiliul European.

Prin plecarea Angelei Merkel, PPE rămâne cu șapte membri în Consiliul European, reprezentantul cu cea mai mare pondere din perspectiva țării pe care o reprezintă fiind președintele României Klaus Iohannis. În același timp, social-democrații europeni vor deține de acum șapte fotolii la masa decizională din clădirea Europa de la Bruxelles, în timp ce familia Renew Europe, care reunește ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, rămâne cu șase lideri în Consiliul European.

Noua configurație politică formală din Consiliul European: PES – 7 lideri, PPE – 7, Renew Europe – 6, independenți – 6, ECR – 1

Formal, noua configurație politică în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care va fi inaugurată la Consiliul European din 16-17 decembrie, este următoarea:

1) PES – Mette Frederiksen (prim-ministrul Danemarcei), Olaf Scholz (cancelarul Germaniei), Pedro Sanchez (prim-ministrul Spaniei), Robert Abela (prim-ministrul Maltei), Antonio Costa (prim-ministrul Portugaliei), Sanna Marin (prim-ministrul Finlandei) și Magdalena Andersson (prim-ministrul Suediei);

2) PPE – Karl Nehammer (cancelarul Austriei), Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei), Andrej Plenkovic (prim-ministrul Croației), Nicos Anastasiades (președintele Ciprului), Krišjānis Kariņš (prim-ministru, Letonia), Klaus Iohannis (președintele României), Janez Jansa (prim-ministrul Sloveniei);

3) Renew Europe – Alexander De Croo (prim-ministrul Belgiei), Andrej Babis (prim-ministrul Cehiei), Kaja Kallas (prim-ministrul Estoniei), Michael Martin (prim-ministrul Irlandei), Xavier Bettel (prim-ministrul Luxemburgului), Mark Rutte (prim-ministrul Olandei);

4) Independenți – Rumen Radev (președintele Bulgariei), Emmanuel Macron (președintele Franței), Mario Draghi (prim-ministrul Italiei), Gitanas Nauseda (președintele Lituaniei), Viktor Orban (prim-ministrul Ungariei), Eduard Heger (prim-ministrul Slovaciei);

5) ECR – Mateusz Morawiecki (prim-ministrul Poloniei);

Însă, din perspectivă informală, influența pe care social-democrații europeni o vor căpăta în Consiliul European este una mai sporită având în vedere că președintele Bulgariei provine din rândul social-democraților bulgari, iar prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, conduce o coaliție susținută de Partidul Democrat de centru-stânga.

Aceeași perspectivă este valabilă și pentru Renew Europe, unde președintele francez Emmanuel Macron este considerat un lider influent.

În ceea ce privește formațiunea politică care a modelat parcursul Uniunii Europene încă de la fondarea sa, PPE rămâne cu un număr important de membri, cel mai proeminent din perspectiva longevității în Consiliul European fiind președintele Klaus Iohannis.

Din Consiliul European mai fac parte președintele instituției, Charles Michel, care aparține familiei politice Renew Europe, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care provine din rândurile PPE, însă cei doi nu au drept de vot. Fără a fi membri ai Consiliului European, la summit-uri participă și președintele Parlamentului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, ambele poziții fiind în prezent ocupate de lideri social-democrați – David Sassoli și Josep Borrell.

#cancelar #Consiliul Europei #Germania #Olaf Scholz

Candidații la funcția de judecător sau procuror vor putea susține din nou examenul dacă nu au obținut, la prima încercare, media generală de cel puțin 8,00. Proiectul a fost votat în lectura a doua de Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit documentului, audienții Institutului Național al Justiției (INJ) vor fi admiși la examenul repetat fără a-și pierde statutul și fără obligația de a restitui bursa primită pe durata studiilor. În cazul în care nici la cea de-a doua încercare candidatul nu va obține media generală de 8,00, acesta va fi obligat să restituie Institutului bursa încasată.

„Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în urma propunerilor formulate de INJ. Proiectul de lege conține prevederi care clarifică drepturile audienților pe parcursul formării inițiale. Astfel, aceștia vor beneficia de asigurare obligatorie de asistență medicală pe întreaga perioadă a studiilor, inclusiv pe perioada suspendării raporturilor de formare inițială din cauza unor motive de sănătate. Totodată, absența de la cursurile de formare inițială din cauza incapacității temporare de muncă nu va fi considerată abatere disciplinară, iar audientul nu va pierde bursa și nu va fi exmatriculat. Motivate vor fi și absențele în cazul unei rude de până la gradul II.

O altă modificare prevede că audienții INJ vor putea solicita suspendarea cursurilor de formare inițială în cazul incapacității temporare de muncă sau al unei stări de sănătate care face imposibilă participarea la activități de instruire. După încetarea cauzei de suspendare, audienții vor fi reîncadrați în același an de studii sau în anul următor, în funcție de circumstanțe, iar audienții nu vor fi obligați să restituie bursa pe perioada suspendării”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Totodată, documentul a fost completat cu prevederi care permit audienților să se transfere din categoria candidaților la funcție de procuror în categoria candidaților la funcția de judecător sau invers. Transferul se va face în termen de cel mult o lună de la emiterea ordinului de înmatriculare, în baza cererii motivate și prin ordinul directorului.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima promoție de audienți a fost admisă la Institutul Național al Justiției în septembrie 2007 și a absolvit în martie 2009. De la înființare și până în prezent, INJ a pregătit 17 promoții de absolvenți, oferind sistemului de justiție 265 de candidați la funcția de judecător și 351 de candidați la funcția de procuror.

#examen repetat #functie #judecator #procuror