Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat cu un discurs la Summit-ul pentru Democrație, organizat în format virtual la inițiativa Președintelui Statelor Unite, Joe Biden. În cadrul evenimentului, șefii de state și guverne au discut despre provocările globale ce stau în fața umanității, indiferent dacă e vorba de o țară mare sau mică, bogată sau mai săracă. Potrivit IPN cu referire la mesajul video adresat participanților la Summit, Maia Sandu a vorbit despre fragilitatea democrației și despre soluțiile necesare pentru consolidarea ei – investiția în oameni, eliminarea corupției și solidaritatea globală – esențiale pentru apărarea valorilor guvernării pentru cetățeni și restabilirea încrederii în stat.

„Ne aflăm din nou la o răscruce a istoriei în care democrația este contestată mai mult ca niciodată de crize paralele, de neîncrederea în capacitatea statului de a răspunde nevoilor oamenilor și de lipsa de viziune din partea liderilor politici pentru protejarea democrației. Un nou punct de cotitură, în care ordinea internațională bazată pe reguli pare să nu fie cel mai atrăgător și eficient model de guvernare pentru prevenirea și gestionarea pandemiei, a crizei climatice, a recesiunii economice și a reacției contra democrației. Lunga recesiune democratică se aprofundează. Riscurile iminente sunt clare, în special pentru cei care au luptat pentru consolidarea și aprecierea democrației în secolul XX”, a declarat Maia Sandu.

Cu referire la Republica Moldova, șefa statului a menționat eforturile de depășire a provocărilor tranziției democratice prelungite. „E nevoie de eforturi neobosite pentru a pune bazele elementelor lipsă ale unui viitor prosper pentru cetățenii noștri acasă. Ca să ne asigurăm că cetățenii își recâștigă încrederea în valorile unui stat democratic, guvernul împreună cu mine am pus lupta cu corupția și consolidarea unui stat al justiției responsabil și independent în centrul agendei noastre de transformare a modului în care trebuie consolidată democrația în țara noastră. Aceasta presupune curățarea instituțiilor publice de interese personale și plasarea interesului național în centrul oricărei activități guvernamentale. Asta înseamnă o guvernare care lucrează pentru oameni”, a specificat șefa statului.

Împreună cu toate „democrațiile tinere și fragile de pe glob”, Republica Moldova are „nevoie urgentă de solidaritate globală și de liderism pentru a proteja democrația. Doar atunci când voința politică de acasă de a realiza cele mai dificile reforme se bucură de sprijin internațional, democrația poate rezista și poate depăși forța dezinformării, a populismului, a instituțiilor care stau să se prăbușească, a inegalității în creștere și a conflictelor”.

„Moldovenii au demonstrat de multe ori că au curajul și puterea de a lupta pentru ceea în ce cred, iar ei cred în democrație. Trebuie să valorificăm această energie pentru prosperarea Moldovei în beneficiul tuturor. Trebuie să credem mai mult ca niciodată în forțele bune ale multilateralismului, ale cooperării și solidarității globale. Faptul că suntem împreună în vremuri de criză este cel mai bun scut, cea mai bună șansă a noastră de a salva democrația”, a subliniat Maia Sandu.

#democratie #Joe Biden #Maia Sandu #Republica Moldova

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.