Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) va examina un proiect de hotărâre ce prevede introducerea obligativității deținerii certificatului COVID-19, indiferent de culoarea codului în care se află localitatea. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, spune că necesitatea acestei restricții este impusă de răspândirea noii tulpini Omicron. În perioada sărbătorilor de iarnă vor fi înăsprite și regulile de traversare a frontierei de stat. Mai multe declarații au fost făcute, potrivit IPN, la emisiunea „Moldova în direct”, ediția din seara de marți, 14 decembrie curent, la postul public tv.

Ministra Sănătății a explicat că numărul relativ redus al cazurilor noi de COVID-19 din ultima perioada nu ar trebui să relaxeze nici cetățenii și nici autoritățile, pentru că experiența statelor care se confruntă deja cu noua tulpină Omicron determină Republica Moldova să se pregătească pentru un nou val de îmbolnăviri. Deja este examinată posibilitatea introducerii obligativității deținerii certificatului COVID-19 în toate locurile aglomerate. Măsura este discutată acum și cu mediul de afaceri.

„Specialiștii ANSP au înaintat un proiect de hotărâre către CNESP ce prevede aplicarea certificatului COVID-19, indiferent de codul în care se află zona, raionul. Mă refer la codul verde, galben sau portocaliu. De roșu nici nu mai vorbim, pentru că în cod roșu sunt deja aplicate foarte multe restricții. Se impune solicitarea certificatelor COVID pentru accesul în mai multe locuri, o seriozitate mai mare la controlul respectării regulilor. Locurile cu cel mai mare potențial de infectare rămân transportul public, în special în orele de vârf, alimentarele, locurile publice în care se adună mulți oameni, unitățile de alimentație publică”, a declarat Ala Nemerenco.

În opinia oficialei, Republica Moldova trebuie să preia experiența altor state care, în contextul răspândirii tulpinii Omicron, au introdus condiții mai dure de acces în țara. Testele rapide ar putea fi făcute chiar în Aeroportul Internațional Chișinău pentru cei care se întorc din state cu potențial ridicat de infectare.

„Anticipăm un nou val, ceea ce se întâmplă acum în jurul nostru demonstrează că în țările din Europa acest val a sosit și noi nu-l vom putea evita. Foarte multe țări au introdus un regim mai strict de intrare în țară, chiar și pentru cetățenii lor, nu doar pentru cei străini. Chiar și România a introdus, pe lângă vaccinare, testul PCR pentru cei care vin din zone nesigure. Pentru perioada sărbătorilor, pentru că noi avem multe sărbători pe stil nou, vechi, pentru cetățenii care vin din țările în care numărul de îmbolnăviri cu Omicron este mare, am putea veni cu propunerea de a face testele în aeroport. Ar fi mai complicat ca acest lucru să se întâmple la frontierele terestre, pentru că sunt mai multe și reprezintă o problemă dislocarea punctelor de efectuare a testelor, dar la Aeroport e mai simplu”, a mai spus Ala Nemerenco.

Peste 4000 de teste rapide, efectuate în ultimele 24 de ore. Câte cazuri de COVID-19 au fost confirmate

#Ala Nemerenco #certificat COVID #CNESP #COVID-19

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.