Parlamentul ungar a aprobat marţi, 14 decembrie curent, o creştere a impozitării marilor lanţuri de hipermarketuri, majoritatea străine, care în plus vor fi obligate să predea pentru acţiuni sociale destinate persoanelor nevoiaşe alimentele care expiră în 48 de ore.

Conform noii legi, pentru lanţurile comerciale care au o cifră de afaceri anuală de peste 273 de milioane de euro, taxa specială pe venituri va creşte la 2,7%, faţă de 2,5% în prezent.

Deşi legea nu discriminează între companiile naţionale şi cele străine, în practică ea va afecta doar marile lanţuri comerciale cu acţionariat străin, precum Aldi, Auchan, Lidl, Penny Market, Spar sau Tesco.

Noua lege mai prevede că aceste lanţuri comerciale vor trebui să predea zilnic Centrului de Recuperare a Alimentelor produsele alimentare care expiră în următoarele 48 de ore, cu excepţia celor care au din momentul producerii o dată de expirare de mai puţin de două zile, cum ar fi de exemplu produsele de panificaţie.

Actul normativ nu afectează cele trei lanţuri comerciale ungare cele mai mari, respectiv CBA, COOP şi Real, acestea fiind francize şi având cifre de afaceri sub plafonul stabilit în lege.

Guvernul condus de Viktor Orban insistă de mulţi ani că Ungaria trebuie să sprijine lanţurile locale de hipermarketuri, dar legat de noua lege care intră în vigoare pe 1 ianuarie afirmă că ea are rolul de a diminua risipa de alimente şi de a direcţiona către persoanele nevoiaşe alimente care altfel ar ajunge să fie aruncate.

Însă unele media ungare, precum website-ul de ştiri Telex, susţin că obligativitatea de a preda alimentele care urmează să expire ar putea fi neconstituţională, invocând proprietatea privată asupra acestor produse, mai scrie sursa citată de Agerpres.

Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în Ungaria sunt aruncate anual peste 1,8 milioane de tone de alimente, o risipă care pe ansamblul Uniunii Europene este estimată la circa 90 de milioane de tone.

#hipermarket #lege #Ungaria

Dependența Republicii Moldova de energia rusească a luat sfârșit, iar noua linie electrică Vulcănești–Chișinău oferă țării mai multe opțiuni de aprovizionare și o protecție sporită împotriva șantajului energetic. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la evenimentul de lansare a liniei electrice.

Oficiala europeană a amintit că prima sa vizită în Republica Moldova a avut loc în februarie 2025, în plină criză energetică, când Uniunea Europeană a oferit sprijin de urgență pentru a ajuta populația să facă față situației.

„Astăzi putem spune că, într-adevăr, dependența Republicii Moldova de energia rusească a luat sfârșit. (…) Nicio țară nu are dreptul și nu va putea să utilizeze resursele energetice pentru a dicta ceva Republicii Moldova”, a declarat Marta Kos.

Comisara europeană a subliniat că noua infrastructură oferă Chișinăului posibilitatea de a alege de unde procură energia electrică, inclusiv în funcție de preț, și consolidează siguranța rețelelor. Totodată, Marta Kos a recunoscut că prețurile la energie continuă să reprezinte o povară pentru multe familii din Republica Moldova, însă a dat asigurări că țara poate conta în continuare pe solidaritatea europeană.

Oficiala a vorbit și despre implicarea Uniunii Europene în dezvoltarea infrastructurii energetice, prin investiții în surse regenerabile și accelerarea conexiunilor dintre Republica Moldova și rețelele energetice europene. În final, Marta Kos a afirmat că realizările din ultimii ani și lunile recente apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.

„Acest pas pe care ați reușit să-l obțineți, toate realizările din ultimii ani, din ultimele luni, v-au adus cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană și de-abia așteptăm să vă găzduim în Uniunea Europeană”, a conchis oficiala europeană.

Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, cu o lungime de 158 de kilometri, a fost inaugurată în prezența președintei Maia Sandu, a comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Noua rețea de transport de 400 kV va permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică și consolidarea conexiunilor cu România și piața europeană.