Mama cu 5 copii, condamnată la închisoare pentru escrocherie și grațiată de către președinta Maia Sandu, Natalia Ursachi, a oferit primele declarații despre starea sa și a copiilor săi, informează Realitatea.md. Asta după ce femeia a fost eliberată din Penitenciarul nr.7 Rusca, unde a petrecut un an și jumătate de detenție.

„Eu nici nu știam cum să mă comport și am început să plâng. Repede am anunțat-o pe mama, iar ea la rândul ei la fel a început să plângă și mi-a zis că se pornește spre mine. Eu am aflat acum, dar ea știa mai devreme…

Este o situație pe care nici nu pot să o comentez. Cel mai dureros este că nu am suferit numai eu, dar au suferit copiii, părinții, sora și rudele apropiate. Asta te omoară cel mai mult. Nu-i atât de ușor să treci prin anii de pușcărie, nu este atât de simplu”, a declarat Natalia Ursachi într-un interviu pentru Jurnal TV.

De asemenea, tânăra mămică spune că avea și dor față de copii, dar și frică privind reacția lor după reîntoarcerea din pușcărie.

„Au suferit foarte mult și permanent întrebau unde este mama. Când vorbeam îmi spuneau că nu am obraz, întrebau când vin acasă. Îmi ziceau că mama Milanei a venit la sărbători, dar tu nu ai venit. Nu mai puteam vorbi și erau momente când plângeam nopți întregi. Pentru ei a fost un șoc. Copilul de două luni mi l-au luat de la sân și nu a mâncat patru zile”, mai spune Natalia Ursachi.

Referitor la detenție, micuții nu au știut despre faptul că mama lor era întemnițată.

„Ei nu știu că m-am aflat aici.

– Dar ce cunosc?

– Că am plecat peste hotare. Nu știu nimic despre penitenciar și nici nu am vrut să știe, pentru că băiatul este mare și deja înțelege despre poliție și toate chestiile astea. Am vrut ca să nu le fie frică”, mai spune femeia.

Ea consideră că ceea ce i s-a întâmplat este o nedreptate, iar avocatul ei Iulian Rusanovschi vrea să atace Republica Moldova la CtEDO. „Ea putea să plece demult acasă, pentru că are acasă trei copii sub vârsta de opt ani, iar articolul ei se încadrează perfect la prevederile art. 96 Cod de Procedură Penală, care permit suspendarea executării pedepsei până ce copiii ating vârsta de opt ani. Hânceștiul și Chișinăul au spus că nu poate fi suspendată. Din momentul în care au respins suspendarea și până în momentul în care a fost eliberată, ea a stat ilegal în detenție, iar pe acest capăt de cerere vom ataca la CEDO ca Republica Moldova să fie atacată”, susține avocatul Iulian Rusanovschi.

Presa a scris că Natalia Ursachi a ajuns la închisoare după ce a împrumutat 2500 de euro și a luat un automobil BMW 320, pentru care nu a plătit și nici nu a returnat bunul mobil. În februarie 2020, Curtea de Apel Bălți a condamnat-o la 6 ani pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari și a obligat-o să restituie suma de 11.200 de euro, dedusă din valoarea mașinii – 8.700 de euro – și datoria de 2500 de euro.

#Natalia Ursachi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.