Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

Despre drepturile refugiaților, la 20 de ani de la ratificarea Republicii Moldova a Convenției ONU privind acestea

16 Dec. 2021, 07:50
 // Categoria: Opinii // Autor: 
16 Dec. 2021, 07:50 // Opinii // 
Club de presă CIJM

Peste 80 de milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească casa din cauza persecuțiilor, războiului sau conflictului. În ultimii cinci ani, autoritățile Republicii Moldova au redus considerabil numărul de apatrizi, prin oferirea pentru 150 de străini a dreptului de cetățean. Subiectul refugiaților la nivel global și regional a fost pus în discuție la Clubul de presă „20 de ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind drepturile refugiaților: realizări și perspective în context regional și internațional”, organizat de Agenția ONU pentru Refugiați UNHCR, în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Actualmente, în Republica Moldova sunt circa 3.800 de persoane recunoscute ca fiind refugiați, cei mai mulți vin din Turcia, Siria, Ucraina și alte 40 de țări.

Roland Sebastian Schilling, directorul Oficiului Central Europe UNHCR, este de părerea că din 1951 Convenția privind drepturile refugiaților este un exemplu de „resetare a vieților oamenilor, a demnității și speranței”. Schilling accentuează că este important atunci când vorbim despre refugiați și migranți să avem nume și istorii concrete.

„Noi celebrăm un instrument internațional grozav, Convenția ONU privind drepturile refugiaților. Acest instrument chiar salvează viețile oamenilor. Noi ne dorim ca refugiații să nu mai fie refugiați după un timp și să poată să se întoarcă acasă sau să devină cetățenii unei țări. Eu cred că Moldova are un cadru legal foarte bun. Cred că aceasta e ceva ce poate fi mereu îmbunătățit, apropo sunt trei angajamente față de ONU cum să fie îmbunătățit, în special, sectorul de sănătate și noi sperăm că și acesta va fi implementat.

În afară de partea legală a lucrurilor cred că mai importantă este percepția generală despre refugiați. Cred că trebuie să discutăm mai mult despre refugiați, mai clar și mai concret. Evitarea acestui subiect nu este cea mai bună decizie, nu doar în Moldova, dar și în alte țări din Europa unde refugiații emigrează”, a declarat directorul Oficiului Central Europe UNHCR, Roland Sebastian Schilling.

La clubul de presă au fost prezenți și reprezentanți de la Biroul Migrație și Azil. Eugenia Gurițenco, directoarea interimară a Biroului Migrație și Azi, a apreciat suportul și implicarea UNHCR în instruirea și ghidarea specialiștilor de la nivel național. Gurițenco a mai spus că în Republica Moldova sunt proceduri clare de oferire a statului de refugiat și un sistem național de azil bine pus la punct.

„Persoane din peste 40 de state ale lumii sunt în prezent în Republica Moldova înregistrați în sistemul național de azil. Totodată, pe parcursul anilor, peste 2.000 de persoane au solicitat protecția autorităților de la Chișinău. Unele persoane au venit în Moldova, iar apoi s-au stabilit cu traiul în alte state. Rata de acordare a protecției internaționale este în limita 35% – 45%, raportat la numărul cererilor care se depun anul în țară”, a declarat șeful Direcției Azil și Integrare, Iulian Popov.

În anul 2021, din cele 61 de cereri de azil, aproape 30 la sută din persoane au fost recunoscute ca refugiați. Cei mai mulți solicitanți de azil, în anul 2021, sunt din Turcia (17), Siria (8), Georgia (7), Federația Rusă (5).

Comunitatea internațională, în 2021, celebrează a 70-a aniversare a convenției din 1951 privind statutul refugiaților. Pe data de 10 decembrie, Republica Moldova sărbătorește 20 de ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile refugiaților.

Clubul de presă poate fi urmărit online pe pagina de Youtube a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 11:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
04 Nov. 2026, 11:51 // Slider //  Daniela Baranovschi

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!