România își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene (UE), însă la nivelul Uniunii este nevoie „claritate strategică” privind aderarea acesteia la UE. Declarația a fost făcută joi, 16 decembrie curent, de către președintele țării vecine, Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută după summitul Parteneriatului Estic și înainte de reuniunea Consiliului European, ambele desfășurate la Bruxelles, Belgia.

Întrebat în ce măsură este posibil ca R. Moldova să adere la UE până în 2030, Klaus Iohannis a răspuns că „este clar că trebuie lucrat intens de ambele părți”.

„Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova. În același timp, în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru”, a afirmat șeful statului român.

„România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și cei ai instituțiilor europene au recunoscut cu o zi înainte, 15 decembrie curent, inițiativa trio-ului Georgia, Republica Moldova și Ucraina de a consolida cooperarea lor cu Uniunea Europeană, într-o declarație comună adoptată între Uniunea Europeană și cele cinci state ale Parteneriatului Estic la finalul unui summit desfășurat la Bruxelles.

Miercuri a avut loc, la Bruxelles, cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Summitul s-a desfășurat cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European, Charles Michel, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.

#aderare #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Republica Moldova #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.