România își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene (UE), însă la nivelul Uniunii este nevoie „claritate strategică” privind aderarea acesteia la UE. Declarația a fost făcută joi, 16 decembrie curent, de către președintele țării vecine, Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută după summitul Parteneriatului Estic și înainte de reuniunea Consiliului European, ambele desfășurate la Bruxelles, Belgia.

Întrebat în ce măsură este posibil ca R. Moldova să adere la UE până în 2030, Klaus Iohannis a răspuns că „este clar că trebuie lucrat intens de ambele părți”.

„Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova. În același timp, în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru”, a afirmat șeful statului român.

„România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și cei ai instituțiilor europene au recunoscut cu o zi înainte, 15 decembrie curent, inițiativa trio-ului Georgia, Republica Moldova și Ucraina de a consolida cooperarea lor cu Uniunea Europeană, într-o declarație comună adoptată între Uniunea Europeană și cele cinci state ale Parteneriatului Estic la finalul unui summit desfășurat la Bruxelles.

Miercuri a avut loc, la Bruxelles, cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Summitul s-a desfășurat cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European, Charles Michel, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.

#aderare #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Republica Moldova #UE

Banca Națională a Moldovei (BNM) avertizează că, după atacul cibernetic asupra unor servicii publice, au apărut informații false despre siguranța banilor din bănci. Instituția precizează că sistemele bancare nu au fost afectate de atac, iar aflarea IBAN-ului unei persoane nu permite accesul la banii din cont sau retragerea acestora. Pentru orice operațiune sunt necesare verificări suplimentare.

BNM subliniază că băncile și prestatorii de servicii de plată trebuie să respecte cerințe obligatorii privind securitatea informațională, gestionarea riscurilor IT și continuitatea activității. Aceste reguli au scopul de a proteja sistemele financiare și datele clienților.

În același timp, instituția avertizează cetățenii să nu divulge parolele de acces la conturi, PIN-ul cardului, codurile de securitate sau cele de confirmare primite prin SMS ori în aplicațiile bancare. Nici persoanele care pretind că reprezintă banca sau o instituție publică nu trebuie să primească aceste informații.

În cazul unor solicitări suspecte, cetățenii sunt îndemnați să contacteze direct banca, folosind numărul de telefon de pe card sau datele de contact publicate pe pagina oficială a instituției.

BNM mai dă asigurări că sectorul bancar din Republica Moldova este solid și bine capitalizat, iar băncile dispun de resurse și rezerve financiare suficiente pentru a-și onora obligațiile față de clienți, inclusiv în situații neprevăzute.

Banca Națională anunță că monitorizează în continuare evoluțiile din sector, iar stabilitatea financiară, funcționarea serviciilor bancare și protejarea intereselor deponenților rămân prioritățile instituției.