Epopeea fluidizării traficului rutier din Chișinău, continuă. După ce primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban a tot arătat cu degetul spre Ministerul Afacerilor Interne și a spus că e de responsabilitatea instituției să reducă din găsească o soluție în acest caz, iar ultimii au spus contrariu, intervine în acest scandal și Inspectoratul General al Poliției.

Șeful adjunct al IGP, Alexandru Bejan, a susținut un briefing de presă joi, 16 decembrie, în care a făcut mai multe precizări cu privire la atribuțiilor Poliției în soluționarea problemei ambuteiajelor din Capitală și măsurile de fluidizare a traficului rutier.

„Zilnic, 75% din angajații structurilor din capitală ale Inspectoratului Național de Securitate Publică fluidizează traficul în orele de vârf, astfel încât cetățenii să ajungă la timp la muncă, acasă, să-și ducă copii la timp la școală și la grădiniță. Dar puțini cunosc că fluidizarea traficului nu este responsabilitatea poliției, cu excepția situațiilor precum: în cazul accidentelor rutiere, situațiilor de avariere, condițiilor meteo nefavorabile și a altor situații cu risc sporit”, așa a început briefing-ul de presă Alexandru Bejan.

Primăria Chișinău și MAI își pasează responsabilitățile. Ultimii spun clar cine trebuie să fluidizeze traficul rutier

Potrivit responsabilului, Conform art. 16, lit. b) și d) a Legii privind siguranța traficului rutier, organizarea traficului în localitățile urbane îi revine Autorității Publice Locale (APL).

„Anume ei au sarcina legală, să îmbunătățească fluența și siguranța traficului rutier. Inclusiv, APL dispune de competența de constatare și examinare a contravențiilor. Conform prevederilor art.399 aln.2 și art. 423/10 din Codul Contravențional, APL dispune de competența de constatare și examinare a contravențiilor, fiindu-i atribuit și statutul de agent constatator. În luna septembrie, Poliția a venit cu un Plan comun de acțiuni către Primărie. Au fost organizate ședințe cu reprezentanții Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicații, în care am prezentat 49 de acțiuni care trebuiau urgent întreprinse de către autoritatea de gestionare a drumurilor din capitală, pentru a evita atât accidentele rutiere, cât și pentru a asigurarea deplasarea fără impedimente pe drumurile din municipiu. Planul de acțiuni nu a fost aprobat și implementat de către autoritatea publică locală”, a mai spus șeful adjunct al IGP.

Reprezentanții IGP susțin că, pe parcursul anului curent, de către Poliție au fost remise în adresa Primăriei mun. Chișinău 136 de prescripții și 23 de sesizări privind: reorganizarea și organizarea circulației rutiere, securizarea trecerilor pentru pietoni, iluminatul stradal, defrișarea arborilor pentru asigurarea vizibilității indicatoarelor rutiere, optimizarea regimului de lucru al semafoarelor, reparația drumurilor, etc.

Infrastructura drumurilor – neajustată necesităților actuale

Pe lângă sesizările înaintate, Poliția a venit și cu propuneri de reorganizare a circulației rutiere prin implementarea benzilor reversibile pe unele sectoare de drum.

„La inițiativa poliției, au fost realizate și pilotări – am delimitat banda prin conuri, și prin experiment la fața locului am demonstrat eficiența benzilor reversibile, dar această propunere, nu au fost preluată ulterior de către APL, proiectul fiind ignorat și până în prezent, pe acea porțiune de drum care unește sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt ambuteiaje zilnice”, a adăugat Alexandru Bejan.

O altă problemă este Infrastructura drumurilor – neajustată la necesitățile actuale.

„Punctăm faptul că infrastructura drumurilor, organizarea căreia ține în exclusivitate de competența Administrației Publice Locale, nu este ajustată necesităților actuale, iar instrumentele inteligente care permit gestionarea fluxului de transport în trafic nu există, deși în acest sens Poliția a remis o serie de sesizări. Ca o soluție temporară, pe teritoriul mun. Chișinău polițiștii sunt antrenați la defluidizarea traficului rutier. În timp, aceste atribuții improprii poliției au căpătat un caracter permanent”, a mai spus Bejan.

Actualmente, zilnic, în orele de vârf, circa 30 de intersecții din capitală sunt dirijate de către polițiști.

O creștere de 10 % anul a numărului mijloacelor de transport

O altă problemă este numărului în creștere de mijloace de transport care se deplasează zilnic pe arterele capitalei, avem o creștere de până la 10 % anual.

„Vă dau un exemplu, anul trecut au fost inmatriculate 315 897 unitati, comparativ cu 329 008 anul curent. Automobile în capitală sunt tot mai multe, nemaivorbind de cele cate tranzitează”, a subliniat Șeful Adjunct al IGP.

Regimul de „undă verde” este folosit pentru fluidizarea traficului rutier

Un alt aspect sensibil este și aplicarea procedurii de folosirea a așa numitei „unde verzi” pe unele sectoare de drum. Acest mecanism poate fi folosit în cazul fluidizării traficului în orele de vârf, degajarea traficului în cazurile accidentelor rutiere și deplasarea asistată, după caz, a persoanelor protejate și aflate în vizite oficiale în țara noastră.

„Menționăm că, comparativ cu anii precedenți, aceste solicitări au scăzut esențial, fiind reduse mai mult de jumătate. Excluderea categorică a regimului „unda verde” ar genera și mai mare disconfort pentru cetățeni, în orele de vârf, sau blocări ca rezultat al accidentelor rutiere, precum și ar face dificilă aplicarea protocoalelor internațioanle de asigurare a securității persoanelor protejate”, a spus responsabilul IGP.

#Ambuteiaje #Chisinau #IGP

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.