Liliana Vițu-Eșanu a fost aleasă președintă a Consiliului Audiovizualului (CA), iar vicepreședintă a devenit Aneta Gonța. Alegerea conducerii CA a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței din 16 decembrie curent. Ambele candidaturi au fost votate cu unanimitate de voturi. Dar ce se cunoaște despre ele?

Media-azi.md scrie că Liliana Vițu-Eșanu a fost propusă de patru membri CA (minimul necesar este trei), primul fiind Eugeniu Rîbca. Tot el a propus-o pe Aneta Gonța pentru funcția de vicepreședintă a instituției. Aneta Gonța a dorit la rându-i să-l propună pe Eugeniu Rîbca în calitate de vicepreședinte al CA, însă ultimul a refuzat.În cadrul ședinței, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că își dorește restabilirea încrederii publicului în autoritate.

În primul rând, încrederea că această instituție poate să aplice Codul de o manieră corectă, poate să acționeze astfel încât să contribuie la dezvoltarea presei autohtone în special, la crearea condițiilor pentru dezvoltarea presei în Republica Moldova. La fel, să protejeze spațiul informațional, să vină cu acțiuni care să elimine pe parcurs distorsiunile, decalajele în problemele care există în ceea ce privește publicitatea, măsurarea audienței, transparența proprietății.

Liliana Vițu-Eșanu a fost propusă pentru funcția de membră a CA de către Guvern. Potrivit CV-ului, din 2018, ea este coordonatoare pe comunicare și media la Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova. Aproape un an a fost directoarea proiectului „Susținerea radiodifuziunii publice”, în cadrul Internews Kârgâzstan. Din iunie 2013 până în februarie 2015 a fost purtătoare de cuvânt a prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă. Anterior, a fost directoare pentru dezvoltare strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent, precum și directoarea Departamentului de știri și dezbateri la postul Moldova 1.

A mai lucrat în calitate de coordonatoare de programe la Institutul Republican Internațional din Moldova, coordonatoare pe comunicare la Fundația Eurasia, ofițeră de presă și relații cu publicul la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Mai devreme a fost corespondentă BBC Word Service în Moldova și expertă pe Moldova la Economist Intelligence Unit (Marea Britanie). În 1998, ea a făcut Școala BBC la București. Este licențiată în Jurnalism și Științe ale Comunicării și deține un master în studii europene moderne la Universitatea Metropolitană din Londra.

Este căsătorită cu Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice (ASP).

Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele.

În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova.

Este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale.

Aneta Gonța a menționat că va atrage atenția asupra micromanagementului instituției și ca CA să fie garantul interesului public în domeniul audiovizualului.

#Aneta Gonța #conducere #Consiliul Audiovizualului #Liliana Vițu-Eșanu

Un bărbat din Fălești a rămas fără 90.000 de lei după ce a fost înșelat de membrii unui grup care s-au dat drept angajați ai unei companii de telefonie mobilă și ai unei instituții de stat. Un tânăr de 20 de ani, care ar fi avut rolul de curier și ar fi preluat banii de la victimă, a fost trimis în judecată, anunță Procuratura Bălți.

Potrivit învinuirii, schema a fost pusă în aplicare în mai 2026. La 25 mai, membrii grupului au telefonat bărbatul și s-au prezentat drept angajați ai unei companii de telefonie mobilă. Sub pretextul verificării serviciilor și al păstrării numărului de telefon, aceștia l-au convins să le comunice un cod primit prin SMS.

Ulterior, un alt participant s-a dat drept reprezentant al unei instituții de stat responsabile de prevenirea și combaterea spălării banilor. Acesta i-a spus victimei că, folosind codul transmis, persoane necunoscute ar fi contractat fraudulos credite în numele său, în valoare totală de aproximativ 120.000 de lei, de la două bănci.

Sub pretextul anulării acestor împrumuturi, bărbatul a fost convins să ia un credit bancar de 90.000 de lei. La 26 mai, tânărul învinuit s-a prezentat la adresa indicată de victimă, a luat banii și i-a transmis celorlalți membri ai grupului.

În timpul urmăririi penale, tânărul și-a recunoscut vina și a declarat că regretă fapta. Acesta a mai fost cercetat anterior pentru escrocherie și condamnat la închisoare cu suspendare și amendă.

Ancheta în privința celorlalte persoane implicate continuă într-un dosar separat, iar acestea sunt în curs de identificare.

Tânărul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.