Liliana Vițu-Eșanu a fost aleasă președintă a Consiliului Audiovizualului (CA), iar vicepreședintă a devenit Aneta Gonța. Alegerea conducerii CA a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței din 16 decembrie curent. Ambele candidaturi au fost votate cu unanimitate de voturi. Dar ce se cunoaște despre ele?

Media-azi.md scrie că Liliana Vițu-Eșanu a fost propusă de patru membri CA (minimul necesar este trei), primul fiind Eugeniu Rîbca. Tot el a propus-o pe Aneta Gonța pentru funcția de vicepreședintă a instituției. Aneta Gonța a dorit la rându-i să-l propună pe Eugeniu Rîbca în calitate de vicepreședinte al CA, însă ultimul a refuzat.În cadrul ședinței, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că își dorește restabilirea încrederii publicului în autoritate.

În primul rând, încrederea că această instituție poate să aplice Codul de o manieră corectă, poate să acționeze astfel încât să contribuie la dezvoltarea presei autohtone în special, la crearea condițiilor pentru dezvoltarea presei în Republica Moldova. La fel, să protejeze spațiul informațional, să vină cu acțiuni care să elimine pe parcurs distorsiunile, decalajele în problemele care există în ceea ce privește publicitatea, măsurarea audienței, transparența proprietății.

Liliana Vițu-Eșanu a fost propusă pentru funcția de membră a CA de către Guvern. Potrivit CV-ului, din 2018, ea este coordonatoare pe comunicare și media la Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova. Aproape un an a fost directoarea proiectului „Susținerea radiodifuziunii publice”, în cadrul Internews Kârgâzstan. Din iunie 2013 până în februarie 2015 a fost purtătoare de cuvânt a prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă. Anterior, a fost directoare pentru dezvoltare strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent, precum și directoarea Departamentului de știri și dezbateri la postul Moldova 1.

A mai lucrat în calitate de coordonatoare de programe la Institutul Republican Internațional din Moldova, coordonatoare pe comunicare la Fundația Eurasia, ofițeră de presă și relații cu publicul la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Mai devreme a fost corespondentă BBC Word Service în Moldova și expertă pe Moldova la Economist Intelligence Unit (Marea Britanie). În 1998, ea a făcut Școala BBC la București. Este licențiată în Jurnalism și Științe ale Comunicării și deține un master în studii europene moderne la Universitatea Metropolitană din Londra.

Este căsătorită cu Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice (ASP).

Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele.

În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova.

Este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale.

Aneta Gonța a menționat că va atrage atenția asupra micromanagementului instituției și ca CA să fie garantul interesului public în domeniul audiovizualului.

#Aneta Gonța #conducere #Consiliul Audiovizualului #Liliana Vițu-Eșanu

Germania finanțează 50.000 de drone de atac pentru Ucraina, a declarat o sursă familiarizată cu situația. Este una dintre cele mai mari achiziții cunoscute pe care o face un guvern occidental pentru înarmarea Kievului cu drone, potrivit hotnews.ro.

Comanda implică drone first-person-view Shrike, fabricate de producătorul ucrainean SkyFall și echipate cu software de la firma americană de tehnologie de apărare Auterion. Acestea sunt capabile să urmărească și să lovească autonom aflate ținte în mișcare, în faza finală a zborului.

CEO-ul Auterion, Lorenz Meier, a confirmat dimensiunea contractului, menționând că acesta valorează aproximativ 90 de milioane de euro și a fost finanțat de o țară europeană. Meier a declarat pentru Reuters că unele dintre drone au fost deja livrate guvernului ucrainean, iar restul urmează să fie expediate în acest an.

SkyFall a confirmat implicarea Germaniei, dar a declarat că firma nu poate comenta detaliile achiziției.

Mii de atacuri cu drone în fiecare zi

Dronele au devenit un instrument esențial în războiul din Ucraina, care produce milioane de vehicule fără pilot în fiecare an. Forțele Kievului efectuează mii de atacuri cu drone în fiecare zi.

Versiunea Shrike 10-F, produsă de SkyFall împreună cu compania britanică Skycutter, se clasa recent pe prima poziție în runda inaugurală a unei competiții organizate de Pentagon, ca parte a unei inițiative de 1,1 miliarde de dolari pentru achiziționarea a sute de mii de drone de atac unidirecționale. Auterion a precizat că software-ul său este utilizat de mai mulți participanți.

Potrivit CEO-ului de la Auterion, compania contribuie la furnizarea unui total de 100.000 de drone pentru Ucraina în acest an, în parteneriat cu diferiți producători de hardware, finanțați de mai multe guverne occidentale.

Asta include și un contract de 50 de milioane de dolari cu Pentagonul pentru furnizarea a 33.000 de drone, despre care a precizat că au fost livrate deja Ucrainei.

Luna trecută, Marea Britanie anunța că va furniza Ucrainei 150.000 de drone în acest an, ca parte a unui pachet de finanțare mai amplu de 752 de milioane de lire sterline (1,01 miliarde de dolari).