Epopeea fluidizării traficului rutier din Chișinău, continuă. După ce primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban a tot arătat cu degetul spre Ministerul Afacerilor Interne și a spus că e de responsabilitatea instituției să reducă din găsească o soluție în acest caz, iar ultimii au spus contrariu, intervine în acest scandal și Inspectoratul General al Poliției.
Șeful adjunct al IGP, Alexandru Bejan, a susținut un briefing de presă joi, 16 decembrie, în care a făcut mai multe precizări cu privire la atribuțiilor Poliției în soluționarea problemei ambuteiajelor din Capitală și măsurile de fluidizare a traficului rutier.
„Zilnic, 75% din angajații structurilor din capitală ale Inspectoratului Național de Securitate Publică fluidizează traficul în orele de vârf, astfel încât cetățenii să ajungă la timp la muncă, acasă, să-și ducă copii la timp la școală și la grădiniță. Dar puțini cunosc că fluidizarea traficului nu este responsabilitatea poliției, cu excepția situațiilor precum: în cazul accidentelor rutiere, situațiilor de avariere, condițiilor meteo nefavorabile și a altor situații cu risc sporit”, așa a început briefing-ul de presă Alexandru Bejan.
Primăria Chișinău și MAI își pasează responsabilitățile. Ultimii spun clar cine trebuie să fluidizeze traficul rutier
Potrivit responsabilului, Conform art. 16, lit. b) și d) a Legii privind siguranța traficului rutier, organizarea traficului în localitățile urbane îi revine Autorității Publice Locale (APL).
„Anume ei au sarcina legală, să îmbunătățească fluența și siguranța traficului rutier. Inclusiv, APL dispune de competența de constatare și examinare a contravențiilor. Conform prevederilor art.399 aln.2 și art. 423/10 din Codul Contravențional, APL dispune de competența de constatare și examinare a contravențiilor, fiindu-i atribuit și statutul de agent constatator. În luna septembrie, Poliția a venit cu un Plan comun de acțiuni către Primărie. Au fost organizate ședințe cu reprezentanții Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicații, în care am prezentat 49 de acțiuni care trebuiau urgent întreprinse de către autoritatea de gestionare a drumurilor din capitală, pentru a evita atât accidentele rutiere, cât și pentru a asigurarea deplasarea fără impedimente pe drumurile din municipiu. Planul de acțiuni nu a fost aprobat și implementat de către autoritatea publică locală”, a mai spus șeful adjunct al IGP.
Reprezentanții IGP susțin că, pe parcursul anului curent, de către Poliție au fost remise în adresa Primăriei mun. Chișinău 136 de prescripții și 23 de sesizări privind: reorganizarea și organizarea circulației rutiere, securizarea trecerilor pentru pietoni, iluminatul stradal, defrișarea arborilor pentru asigurarea vizibilității indicatoarelor rutiere, optimizarea regimului de lucru al semafoarelor, reparația drumurilor, etc.
Infrastructura drumurilor – neajustată necesităților actuale
Pe lângă sesizările înaintate, Poliția a venit și cu propuneri de reorganizare a circulației rutiere prin implementarea benzilor reversibile pe unele sectoare de drum.
„La inițiativa poliției, au fost realizate și pilotări – am delimitat banda prin conuri, și prin experiment la fața locului am demonstrat eficiența benzilor reversibile, dar această propunere, nu au fost preluată ulterior de către APL, proiectul fiind ignorat și până în prezent, pe acea porțiune de drum care unește sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt ambuteiaje zilnice”, a adăugat Alexandru Bejan.
O altă problemă este Infrastructura drumurilor – neajustată la necesitățile actuale.
„Punctăm faptul că infrastructura drumurilor, organizarea căreia ține în exclusivitate de competența Administrației Publice Locale, nu este ajustată necesităților actuale, iar instrumentele inteligente care permit gestionarea fluxului de transport în trafic nu există, deși în acest sens Poliția a remis o serie de sesizări. Ca o soluție temporară, pe teritoriul mun. Chișinău polițiștii sunt antrenați la defluidizarea traficului rutier. În timp, aceste atribuții improprii poliției au căpătat un caracter permanent”, a mai spus Bejan.
Actualmente, zilnic, în orele de vârf, circa 30 de intersecții din capitală sunt dirijate de către polițiști.
O creștere de 10 % anul a numărului mijloacelor de transport
O altă problemă este numărului în creștere de mijloace de transport care se deplasează zilnic pe arterele capitalei, avem o creștere de până la 10 % anual.
„Vă dau un exemplu, anul trecut au fost inmatriculate 315 897 unitati, comparativ cu 329 008 anul curent. Automobile în capitală sunt tot mai multe, nemaivorbind de cele cate tranzitează”, a subliniat Șeful Adjunct al IGP.
Regimul de „undă verde” este folosit pentru fluidizarea traficului rutier
Un alt aspect sensibil este și aplicarea procedurii de folosirea a așa numitei „unde verzi” pe unele sectoare de drum. Acest mecanism poate fi folosit în cazul fluidizării traficului în orele de vârf, degajarea traficului în cazurile accidentelor rutiere și deplasarea asistată, după caz, a persoanelor protejate și aflate în vizite oficiale în țara noastră.
„Menționăm că, comparativ cu anii precedenți, aceste solicitări au scăzut esențial, fiind reduse mai mult de jumătate. Excluderea categorică a regimului „unda verde” ar genera și mai mare disconfort pentru cetățeni, în orele de vârf, sau blocări ca rezultat al accidentelor rutiere, precum și ar face dificilă aplicarea protocoalelor internațioanle de asigurare a securității persoanelor protejate”, a spus responsabilul IGP.
