Procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 din Rusia spre Germania se va prelungi cel mai probabil până în a doua jumătate a anului 2022, a declarat joi, 16 decembrie curent, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei Bundesnetzagentur (BNetzA).

Autoritățile germane așteaptă ca societatea care operează gazoductul, “Nord Stream 2 AG”, cu sediul în Elveția, să prezinte documente pentru a relua procesul de certificare, a declarat președintele BNetzA, Jochen Homann, într-o conferință de presă. Conducta va trebui apoi să fie aprobată și de Comisia Europeană, a spus el, „ceea ce înseamnă că deciziile în acest sens nu vor fi luate în prima jumătate a anului”.

Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie, dar procesul de certificare pentru controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de BNetzA.

Filiala care urmează să opereze partea germană a Nord Stream 2 nu îndeplinește condițiile pentru a fi un „operator de transport independent”. Conducta ar putea fi certificată doar „dacă acest operator ar fi organizat într-o formă legală în conformitate cu legislația germană”, a declarat anterior Agenția Federală de Rețele (Bundesnetzagentur) din Germania.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi. Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Potrivit Gazprom, o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar fi putut fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an. Conducta va permite, așadar, dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Însă, proiectul în valoare de 12 miliarde de dolari este afectat de ani de zile de întârzieri și a atras critici dure din partea aliaților Germaniei din estul Uniunii Europene, precum Polonia, și din partea Statelor Unite.

Criticii spun că proiectul va crește dependența Europei de gazul rusesc, iar Ucraina l-a descris ca fiind o „armă geopolitică”.

Săptămâna aceasta, noul guvern german a amenințat că va bloca funcționarea gazoductului în cazul în care Rusia invadează Ucraina, pe fondul alarmei tot mai mari privind mișcările trupelor rusești la graniță.

„În cazul unei noi escaladări, acest gazoduct nu ar putea intra în funcțiune”, a declarat ministrul de externe Annalena Baerbock.

#Nord Sream 2 #viitor

Administraţia preşedintelui american Donald Trump urmează să cheltuiască cel puţin 900 de milioane de dolari pentru proiecte de construcţie în complexul Casei Albe, a relatat miercuri Washington Post, citând documente, informează Digi24.

În loc să obţină fondurile necesare direct de la Congres, administraţia Trump a strâns banii de la alte agenţii şi donatori privaţi şi i-a direcţionat către un cont de câteva milioane de dolari, destinat în mod obişnuit pentru lucrările de întreţinere a Casei Albe.

Contractele confidenţiale şi documentele de planificare aferente indică faptul că administraţia intenţionează să utilizeze banii din acest cont pentru „proiecte de modernizare” a Casei Albe, precizează Washington Post.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile publicate de Washington Post, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta în legătură cu acest subiect. Documentele consultate de către WP arată cum a ocolit administraţia

Trump Congresul şi a limitat transparenţa a ceea ce are să devină „cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani”.

Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe „depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcție de istorici şi arhivele bugetare”, mai scrie cotidianul.