În 2020, profitului net al Gazprom a atins suma de 135,34 miliarde de ruble. În conformitate cu IFRS, acest rezultat ar însemna faptul că acesta a înregistrat o cifră de nouă ori mai mică decât cea din 2019, când compania a avut un profit de 1,2 trilioane de ruble.

Veniturile Gazprom pentru perioada de raportare au scăzut cu 17,4% , ajungând la 6,32 trilioane de ruble. Profitul atribuit intereselor care nu pot fi controlate a scăzut de 2,5 ori, până la 27 miliarde ruble, iar cheltuielile de capital au scăzut cu 14%, la 1,52 miliarde de ruble.

Pe fondul scăderii indicatorilor în general pentru anul respectiv, Gazprom a remarcat că rezultatele trimestrului IV au depășit așteptările. Profitul net pentru al patrulea trimestru al anului 2020 s-a ridicat la 354 miliarde de ruble, „ceea ce a acoperit complet pierderile din ultimele nouă luni și a asigurat un rezultat pozitiv pentru întregul an”, a declarat Famil Sadigov, vicepreședinte al consiliului de administrație al Gazprom.

„EBITDA „Gazprom din trimestrul IV a atins, de asemenea, cea mai mare valoare din ultimele șapte trimestre, de 531 miliarde de ruble, a zis Famil Sadigov.

„Mărimea bazei de dividende pentru 2020 s-a ridicat la 594 miliarde de ruble. Consiliul holdingului a propus deja să plătească acționarilor 50% din profitul net ajustat deja la sfârșitul anului 2020, care este echivalent cu 12,55 ruble pentru o acțiune”, a adăugat el.

După cum a menționat Gazprom, încasările nete din vânzările de gaze au scăzut cu 20% la 3,05 miliarde ruble, care a fost cauzată în principal de o scădere a prețurilor și volumelor medii de gaze vândute pe segmentul Europa și alte țări.

Veniturile nete din vânzările de gaze către Europa și alte țări au scăzut cu 27%, până la 1,8 trilioane ruble.

„Acest lucru se datorează în principal scăderii prețurilor medii (inclusiv accizele și taxelor vamale), exprimate în ruble, cu 24% și o scădere a vânzărilor de gaze în termeni fizici cu 6% sau cu 13,4 miliarde de metri cubi”.

#Gazprom #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.