Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

#Gazprom #Gazprom Export #Transgaz

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.