Curs valutar
  • EUR
    20.7452
    0%
  • USD
    17.7044
    0%
  • RUB
    0.2434
    0%
  • RON
    4.1909
    0%
  • UAH
    0.6661
    0%

„DIVORȚ ENERGETIC”! Rusia și România au reziliat contractul de tranzit al gazelor rusești

03 Mart. 2021, 09:51
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
03 Mart. 2021, 09:51 // Economie //  Realitatea.md

Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

Realitatea Live

25 Sept. 2021, 04:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Cristina Vlah
25 Sept. 2021, 04:00 // În Lume //  Cristina Vlah

Mulți dintre milionarii germani aleg să-şi mute activele în Elveţia, de frica unei victorii a stângii, la alegerile care vor avea loc duminică în Germania, scrie Reuters citat de Digi24.ro.

Dacă la alegerile de duminică social-democraţii, partidul de extremă stânga Die Linke, sau ecologiştii vor veni la putere, introducerea unei taxe pe avere şi înăsprirea legislaţiei cu privire la moşteniri ar putea fi incluse pe agenda politică.

„Pentru cei super-bogaţi, acesta este un subiect fierbinte. Familiile antreprenoriale sunt îngrijorate”, spune un avocat german specializat în taxe şi care are operaţiuni extinse în Elveţia.

Aceste transferuri arată că mulţi oameni bogaţi văd în continuare Elveţia drept un loc atractiv pentru a-şi depozita avuţia, în pofida eforturilor autorităţilor din ţara cantoanelor să îşi schimbe imaginea de paradis fiscal pentru miliardari.

Nicio altă ţară din lume nu are atât de multe active offshore ca Elveţia iar intrările s-au accelerat în 2020, un fenomen de care au beneficiat marile bănci elveţiene precum UBS, Credit Suisse şi Julius Baer.

Tensiunile geopolitice şi îngrijorările referitoare la consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 au crescut atractivitatea oferită de stabilitatea politică din Elveţia. Datele publicate de Banca Reglementelor Internaţionale arată că depozitele constituite de gospodăriile şi companiile germane la băncile din Elveţia au crescut cu aproape cinci miliarde de dolari, până la 37,5 miliarde de dolari, în primul trimestru din 2021, iar aceste cifre nu includ acţiunile, obligaţiunile sau produsele financiare.

Cifre mai recente nu sunt disponibile însă sursele susţin că intrările au continuat. „Mulţi oameni bogaţi, în special antreprenori, se tem că va exista o alunecare spre stânga în Germania, indiferent care va fi rezultatul alegerilor”, spune Florian Dürselen, director pentru Europa la firma de gestionare a averii LGT Switzerland.

Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie publicat joi, social-democraţii se menţin pe primul loc cu 25% din preferinţe, fiind urmaţi de blocul conservator CDU/CSU cu 21% din intenţiile de vot, iar Verzii se situează pe locul trei, cu 14%.

SPD vrea să reintroducă o taxă pe avere şi să majoreze taxa pe moşteniri în timp ce Verzii, un posibil partener de coaliţie pentru social-democraţi, vrea să taxeze mai mult averile. Deşi ambele partide vor să crească taxele pe venit pentru cei cu câştiguri mari, o taxă pe active ar strânge mult mai mulţi bani, susţine un avocat german specializat în taxe. Acesta a dezvăluit că a primit un număr crescut de solicitări pentru consiliere din partea clienţilor, în special din partea unor antreprenori, care vor să se protejeze prin realizarea de noi investiţii via o companie din Elveţia sau prin transferul unor active spre o fundaţie din Liechtenstein.

Simplul transfer de numerar către un cont bancar din Elveţia nu mai funcţionează. Ca urmare a presiunilor internaţionale, autorităţile elveţiene au acceptat să facă schimb de informaţii referitoare la conturile bancare cu autorităţile fiscale din ţările unde îşi au domiciliul clienţii băncilor elveţiene.

 
1 septembrie, o nouă provocare: Elevii au revenit la școală
1 septembrie, o nouă provocare: Elevii au revenit la școală
Expoziție în aer liber „Comorile Cracoviei” la Muzeul de Istorie
Expoziție în aer liber „Comorile Cracoviei” la Muzeul de Istorie
Muzeul militar din Chișinău, cunoscut ca și Muzeul Armatei
Muzeul militar din Chișinău, cunoscut ca și Muzeul Armatei
Peronul Gării Feroviare din Chișinău, pustiu
Peronul Gării Feroviare din Chișinău, pustiu
Forfotă mare la târgurile şcolare din sectoarele Capitalei
Forfotă mare la târgurile şcolare din sectoarele Capitalei
Dictare pentru fiecare, în preajma sărbătorii Limbii Române
Dictare pentru fiecare, în preajma sărbătorii Limbii Române