Uniunea Teatrală din Moldova și-a desemnat câștigătorii Galei Premiilor UNITEM. Evenimentul a ajuns la a XX-a ediție și a avut loc luni, 20 decembrie curent, într-un format restrâns din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19.

În cadrul galei, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a înmânat Premiul pentru excelență legendei filmului și teatrului românesc Maia Morgerștern și Premiul pentru cel mai bun spectacol dramatic.

Este vorba despre Spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi, regia Slava Sambriş, Teatrul Republican „Luceafărul” și Spectacolul „Мещане” de Maxim Gorki, regia Slava Sambriş, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”.

„Chiar dacă trăim timpuri excepționale, pentru oamenii de teatru lupta pentru frumos nu se supune excepțiilor. Suntem nespus de bucuroși că oamenii de teatru sunt de o solidaritate exemplară și că acest eveniment ne aduce la rampă de fiecare an succese notorii a oamenilor de teatru consacrați dar și nume noi care vor asigura continuitatea artei teatrale. Anul acesta am onoarea să înmânez un premiu de excelență unei actrițe legendă. Ea este una dintre cele mai apreciate și iubite personalități ale culturii române iar talentul său excepțional a depășit granițele țării. Este cunoscută mai ales pentru rolul mamei lui Iisus din „Patimile lui Hristos“, pentru rolurile jucate în filme precum „Balanța“, „Cel mai iubit dintre pământeni“, „Îngerul albastru“ Cariera sa înseamnă zeci de roluri în film, sute de roluri în teatru – interpretate la Teatrul Evreiesc de Stat, la Teatrul Național București, la Teatrul Bulandra, la Teatrul Metropolis, la Odeon, la Teatrul Mic, la teatrele din Sibiu, Brăila, Turda, Craiova, Piatra Neamț”, a menționat Sergiu Prodan.

Doua spectacole au câștigat „Premiul special al juriului”: Spectacolul „Casa” după Maxim Gorkiy, regia Dumitru Acriș (Moscova, Rusia), Teatrului Național „Satiricus I.L.Caragiale” și Spectacolul „Destin” de Vladimir Beșleagă, regia Dana Strungaru, Teatrul „A. Mateevici”.

Lista celorlalte premii acordate:

Premiul pentru cea mai bună lucrare regizorală: Slava Sambriș, pentru regia la spectacolul „Мещане” de Maxim Gorki, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” și spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi, Teatrul Republican „Luceafărul”.
Premiul pentru cel mai bun rol feminin a fost câștigat de către Elena Oleinic, pentru rolul Ana Andreevna, spectacolul „Revizorul” de Nikolai Gogol, regia artistică și scenografia Alexandru Grecu, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”.
Premiul pentru cel mai bun rol masculin: Victor Triboi, pentru rolul Lisandru, spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi, regia Slava Sambriş, Teatrul Republican „Luceafărul” și Petru Hadârcă, pentru rolul Froggy, spectacolul „Hamlet în sos picant” după Aldo Nicolaj, regia Alexandru Cozub, Teatrul Național „M. Eminescu”.
Premiul pentru cel mai bun spectacol în teatrul de păpuşi: spectacolul „Puișorul de aur” de Vladimir Orlov, regia Svetlana Radu, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.
Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin l-a câștigat Ruslana Goncearova, pentru rolul Krivțova Elena Nicolaevna, spectacolul „Мещане” de Maxim Gorki, regia Slava Sambriş, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” și Iraida Bobescu, pentru rolul Eleonora, spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi, regia Slava Sambriş, Teatrul Republican „Luceafărul”
Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin: Petru Peicev, pentru rolul Percihin, spectacolul „Мещане” de Maxim Gorki, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” și Ion Jitari, pentru rolul Aristid, spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi,regia Slava Sambriş, Teatrul Republican „Luceafărul”.
Premiul pentru cea mai bună scenografie l-a obținut Adrian Suruceanu, spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi, regia Slava Sambriş, Teatrul Republican „Luceafărul”, spectacolul „Мещане” de Maxim Gorki, regia Slava SAMBRIȘ, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” și spectacolul “ISTORIA COMUNISMULUI povestită pentru bolnavii mintal“ de Matei Vişniec, regia Cristian Hadji Culea, Teatrul Național „M. Eminescu”
De premiul pentru cele mai bune costume teatrale: Tatiana Popescu, spectacolul „Hamlet în sos picant” după Aldo Nicolaj, regia Alexandru Cozub, Teatrul Național „M. Eminescu”.
Premiul pentru cea mai bună coregrafie și expresie corporală: Alexandra Soșnicova / Sergiu Golovnea, spectacolul „Destin” de Vladimir Beșleagă, regia Dana Strungaru, Teatrul „A. Mateevici”.
Premiul pentru cel mai bun rol în teatrul de păpuşi: Irina Boiarchina, pentru rolul Puișorul, spectacolul „Puișorul de aur” de Vladimir Orlov, regia Svetlana Radu, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” și Arcadie Strungaru, pentru rolul Lupul, spectacolul „Puișorul de aur” de Vladimir Orlov, regia Svetlana Radu, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.
Premiul pentru cea mai bună creaţie muzicală: Viorel Burlacu, spectacolul „Destin” de Vladimir Beșleagă, regia Dana Strungaru, Teatrul „A. Mateevici”.
Premiul pentru cel mai valoros debut: Ion Liulica, pentru rolul Hirin Kuzma Nicolaevici, spectacolul „Jubileul” de A.P.Cehov, regia Slava Sambriș, Teatrul „A. Mateevici”.

Totodată, în cadrul galei, președintele Parlamentului, Igor Grosu a înmânat personal diploma unui actor nominalizat. Este vorba despre Vitalie Rusu, care a primit premiul pentru întreaga activitate teatrală.

Menționăm că, Uniunea Teatrală din Moldova și-a început activitatea în anul 1946. La data de 26 noiembrie 2018 a avut loc Congresul al XIV-lea al UNITEM unde a fost ales președinte, Alexandru Grecu, Artist al Poporului.

#Gala Premiilor #spectacole #Uniunea Teatrală

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.