Deputatul PAS Igor Grosu, care deține funcția de președinte al Parlamentului de la Chișinău, are un „gust neplăcut”, după așa-zisele alegeri prezidențiale din Transnistria, în urma cărora Vadim Krasnosleski a fost reconfirmat la conducerea regiunii separatiste, în special în contextul în care anumite personalități publice, cum ar fi fostul președinte de țară, socialistul Igor Dodon; ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, sau mitropolitul Vladimir au adus felicitări cu ocazia rezultatului obținut… Scrutinul în cauză nu a fost recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Mai multe declarații a făcut în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

„Pentru mine, Igor Dodon este un trădător, nimic mai mult. El e atât de mancurtizat în gândirea lui, în comportamentul lui, de la omul acesta nu te poți aștepta absolut la nimic decât la asemenea comportament. Eu țin minte când era el președinte, ăla de acolo într-o anumită întâlnire chiar l-a umilit, pentru că acesta i-a permis prin comportamentul său obedient, docil, lipsit de verticalitate. Tu, ditamai președinte al unei țări te duci și te milogești în fața la un separatist. Acesta-i felul de a fi al unor oameni și eu cred că el a fost un accident, un pur accident promovat, obedient lui Plahotniuc, confortabil care i-a slujit”, a declarat Igor Grosu.

Cât despre ambasadorul rus Oleg Vasnețov care a fost prezent la așa-zisa ceremonie de inaugurare a unui președinte nerecunoscut și vizita mitropolitului Moldovei la Tiraspol, deputatul PAS a spus că i-a lăsat un „gust neplăcut”.

„Și a fost un gest, după mine, ceea ce a făcut dl ambasador este un gest neprietenesc la adresa Republicii Moldova, și nu doar gestul acesta, dar și gestul cela care au venit așa-numiții observatori la așa-numitele alegeri. Când spui și declari de fiecare dată că noi susținem integritatea teritorială și suveranitatea unei țări prietene, partenere ș.a.m.d., iar pe de altă parte, vin tot felul de trimiși mai mult sau mai puțin oficiali care vin să legitimeze sau să creeze aparența legitimării așa-numitului scrutin sigur că este un gest neprietenesc în adresa Republicii Moldova… Mie mi-a lăsat un gust neplăcut acest lucru și propaganda de la Tiraspol n-a întârziat să capitalizeze și să arate că el chiar e unsul nu știu cui și că totu-i în regulă, e cu actele în regulă”.

Amintim că scrutinul prezidențial nerecunoscut a avut loc pe data de 12 decembrie 2021, Vadim Krasnoselski câștigând detașat un nou așa-zis mandat. Imediat a doua zi Igor Dodon l-a felicitat. Mai mult, a venit cu un apel către actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și Igor Grosu să poarte un dialog cu noua-veche administrație de la Tiraspol, altfel ar putea fi perturbat procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Autoritățile de la Chișinău însă din start au declarat că nu recunosc aceste alegeri.

#alegeri #Igor Dodon #Igor Grosu #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Guvernul SUA intenționează să revoce vizele turistice și de afaceri ale miilor de persoane care, după obținerea acestor permise și după ce au intrat în țară, au depus cereri de azil, informează marți EFE.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a confirmat planul într-un mesaj transmis către EFE.

”Ne coordonăm cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru a identifica și revoca vizele de non-migranți ale cetățenilor străini care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori temporari, dar care apoi au solicitat azil pentru a rămâne aici permanent”, a explicat Piggott în mesaj, transmite Agerpres.

”Aceste tipuri de vize sunt emise cu înțelegerea clară că sunt destinate celor care intenționează să se întoarcă în țara lor de origine. Obținerea unei vize pentru a solicita azil este o fraudă, ceea ce reprezintă motiv de revocare a vizei”, a adăugat oficialul american în mesaj, în care a subliniat totodată mesajul promovat de administrația președintelui Donald Trump, și anume că o viză americană ”este un privilegiu, nu un drept”.

Planul ar afecta vizele B1 și B2, emise pentru călătorii în scop de afaceri și respectiv turism.

Declarațiile lui Piggott vin după ce agenția Associated Press – care cita ca surse documente de la Departamentul de Stat și doi oficiali americani – a relatat că acest plan ar putea afecta până la 200.000 de străini care au solicitat sau sunt în curs de a solicita azil în Statele Unite începând din 2016, o măsură care, dacă va fi implementată, ar reprezenta cea mai mare campanie de revocare de vize din istoria țării.

Revocările vizelor nu ar duce neapărat la deportarea imediată, potrivit AP, citată de Reuters.

Majoritatea celor cu dosare de azil în curs de analiză ar fi reîncadrați într-o altă categorie, dar și-ar pierde statutul de călători în scop de afaceri sau de turism, se arată în relatarea AP.

Luni, secretarul de stat adjunct Christopher Landau a postat pe platforma X că sistemul american de imigrație ”a fost mult timp inundat de cereri de azil frivole”.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat la începutul acestei luni că a revocat peste 175.000 de vize ale unor cetățeni străini în timpul administrației Trump, amintește Reuters.

Ca parte a campaniei sale de deportare a milioane de imigranți de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, guvernul SUA a crescut progresiv restricțiile pentru solicitanții tuturor tipurilor de vize, cu scopul – potrivit oficialilor americani – de a îmbunătăți securitatea internă.

Grupurile pentru drepturile omului spun că aceste măsuri au încălcat libertatea de exprimare și drepturile la un proces echitabil și au creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la profilarea rasială, potrivit Reuters.

Separat, administrația Trump intenționează să adauge o nouă taxă de 103.265 de dolari la programul de vize H-1B, care se aplică lucrătorilor angajați în Statele Unite, la câteva luni după ce un judecător federal a anulat încercarea anterioară a guvernului SUA de a impune o taxă de 100.000 de dolari în momentul solicitării acestui tip de viză, potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă, accesat de EFE luni.

În propunerea de regulament publicată luni, administrația a declarat că taxa va fi folosită pentru ‘recuperarea’ costurilor de funcționare a sistemului de imigrare și va încuraja companiile să angajeze lucrători americani și să îi plătească mai mult.

Propunerea nu este definitivă, iar procesul ar putea dura luni de zile până când va fi oficializat, mai ales dacă se confruntă cu contestații legale, potrivit CNN.

Vizele H-1B permit profesioniștilor străini să caute de lucru în profesii considerate mai specializate. Solicitanții trebuie să dețină o diplomă de licență sau un echivalent similar, iar viza este valabilă trei ani și poate fi reînnoită pentru încă trei ani.

Economiștii au susținut că programul permite companiilor americane să își mențină competitivitatea și să își dezvolte afacerile, creând mai multe locuri de muncă. Legea americană permite emiterea a 65.000 de vize H-1B anual, alte 20.000 fiind rezervate persoanelor care dețin diplome de la instituții de învățământ superior americane.

Administrația Trump a insistat că programul este utilizat în exces și împiedică companiile să angajeze lucrători americani.

Vicepreședintele american JD Vance a lăudat luni, într-o postare pe platforma X, noua taxă propusă. ”Dacă o corporație americană are nevoie de lucrători, ar trebui să angajeze și să instruiască americani”, a scris el.

Încercarea administrației de a impune o taxă consistentă pentru vizele H-1B datează din septembrie 2025, când Trump, încercând să limiteze programul, a semnat un ordin executiv prin care impunea o taxă de 100.000 de dolari. Taxa era anterior de aproximativ 3.000 de dolari.

Trump a suferit un eșec legal în iunie, când judecătorul districtual american Leo Sorokin a respins taxa. Judecătorul a constatat că președintele nu avea autoritatea de a impune noua politică și că numai Congresul avea atribuții de a modifica politica federală de imigrare pentru a include o astfel de cerință, pe care Sorokin o considera o taxă.

”Președintele nu avea nicio putere sau autoritate delegată de a impune o taxă pentru vizele H-1B”, a scris Sorokin, numit de fostul președinte Barack Obama.

EFE amintește că aceste vize sunt comune în sectoarele tehnologiei și ingineriei, iar cererea depășește de obicei oferta.