Aseară, la granița dintre Republica Moldova și Ucraina au fost observați Moș Crăciun și Crăciunița, care au venit tocmai din Laponia. Aceștia au trecut frontiera pe o barcă pe pernă de aer, decorată cu luminițe. Moșul avea cu el dovada vaccinării împotriva COVID-19 și sacul magic, plin de daruri, scrie nordnews.

Angajații Poliției de Frontieră i-au asistat pe cei doi în călătoria lor, pentru ca să ajungă la timp la toți copiii.

Moșul spune că le-au creat ceva dificultăți condițiile meteo, însă au reușit să ajungă cu bine.

„Voiam să ne furișăm în Republica Moldova, fiindcă, mă rog, și aici sunt copii și mici, și maturi care așteaptă daruri și bravii băieți de la frontieră ne-au ajutat, întâi de toate ne-au localizat, ne-au ajutat și, respectiv, am trecut râul Nistru ca să ajungem cu bine și în siguranță la copiii de aici”, povestește Moș Crăciun.

Mâna dreaptă a Moșului, nepoțica lui, spune că a venit, ca întotdeauna, să-l ajute.

„Moșul singur e bătrân, să nu se rătăcească. Moșul nostru este Moș magic, desigur. Pui dorința, o îndeplinește”, spune Crăciunița.

Polițiștii de frontieră l-au recunoscut pe Moș. Și spun că au fost bucuroși să-l ajute.

„Moșul, când vine, el vine întotdeauna cu alai. El vine cu multă lumină, cu multă bucurie. Și este imposibil ca să nu-l recunoști pe Moșul. Este ceva magic, ceva neobișnuit, ceva pe neașteptate. Dar, totodată, cunoscându-l încă din copilărie, mi-am dat seama că e el. Și de asta și l-am recunoscut. Oricum, deși suntem mari, dar întotdeauna undeva în suflet fiecare din noi îl așteptăm”, susține comisar Oleg Poberejnîi, șef de schimb la Sectorul Poliției de Frontieră „Cosăuți”.

Fiind vaccinați, Moș Crăciun și Crăciunița au putut călători fără probleme.

„Granița am trecut-o în siguranță, ușor. Puține dificultăți au fost, din cauza vaccinului. Ne-au întrebat, dacă suntem vaccinați, dacă avem test la Covid”, susține Crăciunița.

„Moșul e bătrân și singur se teme ca să nu se îmbolnăvească, de asta respectăm toate cerințele și regulile”, spune Moșul.

Moș Crăciun ne-a dezvăluit ce locuri va mai vizita și unde va merge în primul rând.

„Inițial, că totuși suntem acum aproape de Soroca, începem cu orașul Soroca și, respectiv, la toți copilașii dornici, care așteaptă cu nerăbdare cadouri de la Moș Crăciun. Sacul este așa, moderat de greu, dar totuși vă spun că nu e un sac obișnuit, unde, mă rog, după dorințele copiilor, copilul își dorește și îndată și apare în sac”, mărturisește Moșul.

Moșului tare mult i-a plăcut ideea ATV-urilor în loc de reni. Acum nici el nu obosește, dar și renii se plimbă în voie prin pădurile din Laponia.

„Renii sunt sănătoși. Ei se află acolo, unde este zăpada. Hrăniți și îngrijiți de persoanele responsabile”, povestește Crăciunița.

Alexandru și Nichita sunt primii copii care au primit daruri de la Moș Crăciun.

Moș Crăciun: „Bravo, Nichita! Și înveți bine la școala?”

Nichita: „Da.”

Moș Crăciun: „În ce clasa ești?”

Nichita: „A șaptea.”

Moș Crăciun: „O, bravo, băiat mare deja! Bun, meriți și tu un cadou.”

Nichita: „Mulțumesc.”

Moș Crăciun: „Îmi pare bine să vă fac pe voi fericiți și pe toți copiii.”

Acum, venirea lui Moș Crăciun nu mai e un secret.

Reporteră: „O să povestiți copiilor dumneavoastră că l-ați văzut pe Moș?”

Oleg Poberejnîi: „Desigur, o să le spun. Chiar astăzi seara plec acasă și le spun că l-am întâlnit pe Moșul. Moșul este în Republica Moldova, a trecut hotarul, totul e bine, i s-a permis intrarea și să-l aștepte, că o să vină și o să le aducă cadoul.”

În Republica Moldova sunt sute de mii de copii care așteaptă cu nerăbdare să primească daruri de la Moș Crăciun. Mulți dintre ei i-au trimis Moșului scrisori, în care au menționat ce-și doresc cel mai mult, de Anul Nou.

#cadouri #copii #Moș Crăciun #ofiterii vamali

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.