30 de comunități din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană au obținut granturi de până la 16 mii de dolari SUA pentru proiecte menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților.

Comunitățile câștigătoare au fost selectate în cadrul unui concurs public organizat de proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia și implementat de PNUD, la care au fost depuse 43 de propuneri de finanțare. Câștigătorii concursului au fost anunțați în cadrul unei ceremonii de acordare a granturilor organizată online pe 24 decembrie.

În urma implementării proiectelor selectate, 110 mii de persoane din 18 localități vor beneficia de acces la un sistem modern de management a deșeurilor, peste 30 mii de persoane din patru comunități vor beneficia de teritorii reabilitate prin împădurire și amenajare, circa 100 mii de persoane din patru localități vor realiza proiecte de curățare a râurilor și amenajare a teritoriilor adiacente, iar 19.500 de oameni din alte patru localități vor obține acces la sisteme energetice alternative, inclusiv în instituții publice.

Pentru implementarea acestor proiecte, autoritățile publice locale din comunitățile respective vor fi ghidate și ajutate nu doar de echipa proiectului „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, dar și de trei organizații neguvernamentale, care au fost selectate în cadrul unui concurs public. În următoarele 12 luni, ONG-urile ProEntranse, MEM Comrat și Dnestr Enterprise vor oferi autorităților locale expertiza tehnică necesară și mentorat în domeniul rezistenței la schimbările climatice, gestionării riscurilor dezastrelor și dezvoltării durabile, cu integrarea dimensiunii de gen.

Ca rezultat, în urma implementării acestor proiecte peste 263.177 de persoane din cele 30 de comunități selectate vor beneficia de îmbunătățirea și modernizarea serviciilor publice locale și reabilitarea infrastructurii sociale pentru sporirea rezilienței la schimbările climatice și dezvoltarea durabilă a localităților.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor.

Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și femei cu activitate economică în gospodăriile casnice din raioanele-țintă, care vor fi asistate la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

#granturi #PNUD

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.