Pe tot teritoriul țării se circulă în condiții de iarnă, însă fără restricții de trafic. Astfel, astăzi, 27 decembrie, inspectorii de patrulare ai Direcțiilor de patrulare Nord, Sud și Centru ai INSP au desfășurat activități de informare și sensibilizare a conducătorilor auto în vederea neadmiterii încălcărilor în trafic, cât și prevenirea accidentelor rutiere.

Totodată, a fost verificată starea tehnică a vehiculelor de rută, care sunt implicate la transportarea călătorilor, dar și respectarea regulilor impuse de către Comisia națională extraordinară de securitate publică.

În context, pentru prevenirea accidentelor rutiere, conducătorii auto sunt îndemnați:

să manifeste prudență sporită;
să păstreze distanța regulamentară între vehicule;
să se asigure temeinic la schimbarea direcției de deplasare;
să accelereze lent și să frâneze din timp;
să adapteze viteza la condițiile climaterice.

Mai mult, și pietonii trebuie să respecte condițiile de circulație pe traseele din țară:

să circule doar pe trotuar, iar când acesta lipsește pe acostamentul din partea stângă a drumului;
să traverseze strada doar la trecerile pentru pietoni și obligatoriu la culoarea verde al semaforului;
să se asigure înainte de a traversa strada că sunt văzuți de către conducătorul auto;
să nu se lase conduși de gadgeturi, încât acestea le pot distrage atenția atunci când traversează strada.

De menționat că, potrivit informațiilor de la INSP, pe parcursul zilei, până la ora 14:30, au fost înregistrate 4 accidente rutiere, în urma cărora o persoană a decedat și alte 3 au primit diverse traumatisme.

Totodată, șoferii sunt îndeamnați ca, înainte de a porni la drum să acceseze serviciul „Info Trafic” pentru a se informa cu privire la starea drumurilor, obligatoriu să aibă autovehiculele echipate cu anvelope de iarnă și să adapteze viteza la condițiile de drum.

#accidente rutiere #conducatori auto #INSP #persoane traumate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.