O explozie în Republica Moldova similară celei din portul Beirut ar însemna o adevărată catastrofă pentru întreaga regiune. Din acest motiv, Rusia agreează ideea distrugerii munițiilor stocate în depozitul de la Cobasna. Cel puțin despre asta asigură ministrul de Externe, Nicu Popescu. Potrivit IPN cu referire la declarațiile oficialului făcute la emisiunea „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1, ediția din seara de luni, 27 decembrie curent, dialogul cu Moscova este unul constant și oferă progrese pe unele domenii. De exemplu, anul viitor va fi organizată comisia interguvernamentală moldo-rusă, în cadrul căreia va fi examinată posibilitatea reluării exporturilor produselor moldovenești pe piața rusă.

Nicu Popescu susține că Chișinăul insistă atât la Moscova, cât și în alte capitale pe demararea procesului de distrugere a armamentului stocat la Cobasna, cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est. Prezența munițiilor în stânga Nistrului reprezintă un atentat la securitatea întregii regiuni.

„Federația Rusă își exprimă disponibilitatea de a ne mișca în direcția distrugerii armamentului stocat la Cobasna. Pe acest subiect Federația Rusă spune că ei tot sunt interesați să avem progres, pentru că absolut nimeni nu are niciun interes ca pe teritoriul Republicii Moldova să aibă loc o explozie așa cum a fost în portul Beirut acum un an și jumătate. Acest lucru ar putea să ne coste vieți omenești, ar fi o adevărată catastrofă. Avem un dialog cu Federația Rusă prin care sperăm să ajungem la distrugerea acestor muniții”.

Protecția socială a moldovenilor stabiliți în Rusia și posibilitatea extinderii pieței de desfacere ruse, în special, pentru produsele agricole moldovenești, reprezintă subiecte prioritare pe agenda discuțiilor cu oficialii de la Moscova.

„Vom organiza în luna martie comisia interguvernamentală pentru cooperare economică în timpul căreia vom discuta situația deblocării comerțului și exporturilor produselor noastre pe piața Federației Ruse. Sunt mai multe subiecte care vor fi discutate pe platforma comisiei interguvernamentale. Sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova lucrează și trăiesc în Rusia, ei au interese. Sunt mii de cetățeni care lucrează în sectorul agricol și bunăstarea lor depinde de capacitatea noastră de a extinde exporturile pe piața rusă. Trebuie să ne ghidăm de interesul acestor cetățeni”.

Amintim că, în luna noiembrie 2021, Nicu Popescu a avut o întrevedere la Moscova cu omologul său rus, Serghei Lavrov. În timpul discuțiilor, Chișinăul a insistat pe un parteneriat reciproc pragmatic avantajos între cele două state. De asemenea, Nicu Popescu a declarat că prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova contravine statutului de neutralitate al țării și a cerut Moscovei retragerea necondiționată a acestora.

Limba rusă în Moldova, Cobasna și Transnistria. Popescu a cerut la Moscova retragerea trupelor ruse din țară

#Beirut #Cobasna #munitii #Nicu Popescu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.