Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu are încredere în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), după avizele diferite date Parlamentului referitor la judecătorul CSJ Dorel Musteaț. Declarațiile au fost făcute de către Grosu aseară, 27 decembrie, în cadrul unei emisiuni televizate.

Pentru a face claritate referitor la situația cu cele două avize diferite, date de SIS, într-o perioadă scurtă de timp, Igor Grosu, afirmă că l-a îndemnat de Dorel Musteață să meargă în instanță de judecată unde să-și dovedească nevinovăția.

„Noi am avut două informații. Am rugat ca domnul Musteață să meargă în instanță și să-și demonstreze corectitudinea. El nouă ne-a prezentat niște avize. Noi i-am zis să meargă în instanță cel mai bine, unde să-și prezinte toate argumentele și să iasă onorabil din toată această situație”, a afirmat Igor Grosu.

Referitor la cele două avize oferite de SIS, unul dat pe când instituția era în subordinea Parlamentului, iar președintă a Legislativului era socialista. Zinaida Greceanîi, iar cel de-al doilea – când SIS este în subordinea Președinției, ambele acordate anul acesta, Igor Grosu, recunoaște că cel mai probabil avizele au fost eliberate de SIS în funcție de „culoarea politică, care e la Chișinău”.

„În acest caz da. A fost un aviz, pe când vicedirector SIS era am uitat cum îi spunea Gumeniuc, dat la începutul anului 2020, iar altul acum recent, în anul 2021. Este o problemă când o instituție, într-o situație spune una, iar în alta cu totul diferit. Asta dovedește faptul că în instituții încă trebuie de făcut curățenie, inclusiv la SIS. Astfel de informație, care legea te obligă să te uiți la ea sau cel puțin să o analizezi înainte de a lua o decizie, trebuie să o analizezi de două ori și chiar să te mai documentezi ulterior, să apelezi la internet, să mai întrebi și de altcineva”, a spus Grosu.

Întrebat dacă mai are încredere în SIS când procedează astfel, Igor Grosu, a declarat că „verifică deja de două ori informația primită de la instituție”.

„Nimic nu este suprem. Mai sunt și alte instituții în stat prin care noi încercăm să dublăm, să triplăm informația, să o verificăm și să o contrapunem ca să vedem dacă se confirmă ce spune prima sursă sau nu”, a conchis Grosu.

Amintim că, la sfârșitul toamnei, când a fost numit judecător la CSJ, Dorel Musteață, de către Parlament, fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS în perioada când era parlamentar. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.

Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că documentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că examinează în cadrul unui proces penal, acțiunile pretinse a fi ilegale ale celor doi magistrați, prin prisma săvârșirii infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Ca efect a celor invocate de Slusari, judecătorul Dorel Musteață l-a atacat în judecată, pentru a-și „apăra onoarea și demnitatea profesională”.

#Dorel Musteata #Igor Grosu #SIS

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.