În Kazahstan, în dimineața zilei de 5 ianuarie curent, au fost realuate protestele provocate de creșterea prețurilor la carburanți. Protestatarii se ciocnesc cu poliția și încearcă să pună mâna pe clădiri administrative, precum și să incendieze mașini. Poliția folosește mijloace speciale – grenade paralizante și gaze lacrimogene. A fost declarată stare de urgență în trei regiuni. Într-un final, a fost capturată clădirea administrației Almatî.

În Almatî, protestatarii au luat cu asalt clădirea administrației orașului. Poliția a încercat să-i oprească cu grenade asomatoare, dar nu le-a reușit. Drept urmare, manifestanții au preluat clădirea.

În dimineața și după-amiaza zilei de azi, mii de protestatari au ieșit pe străzile celor mai mari orașe ale țării, în ciuda cordoanelor de poliție și a echipamentelor militare postate. Acestea au fost sparte la un moment dat.

În același timp este de menționat că, în Aktau, dimpotrivă, poliția a refuzat să disperseze protestatarii.

Un incendiu a izbucnit în clădirea administrației din Almatî capturată.

În centrul orașului Almatî se aud împușcături. Totodată, forțele de securitate au părăsit piața din fața clădirii.

Mai mult, unii mascați se alătură protestatarilor.

Pe lângă clădirea administrației orașului din Almatî, și Procuratura Generală este în flăcări.

#Almatî #flăcări #Kazahstan #Procuratura Generala

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.