Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, încearcă să îndreptățească mesajul pe care l-a transmis colega de partid, Inga Grigoriu, ieri, 5 ianuarie, prin care ar fi instigat la proteste similare cu cele din Kazahstan aici, în Republica Moldova. Mai mult decât atât, Dinu Plângău, spune că ceea ce a scris Grigoriu „este o părere personală,” chiar dacă nu ar fi văzută cu ochi buni de către partid.

Totodată, președintele interimar al Platformei DA încearcă să victimizeze partidul pe care-l conduce, pentru că „ar fi fost atacat prin comentarii și opinii de către unele persoane publice” pe care le numește „comentatori pro-guvernare”.

„Fiecare are dreptul la opinie. Atât colegii mei din Platforma DA, cât și cei care nu sunt de acord cu aceste opinii. Evenimentele din Kazahstan nu puteau fi lăsate necomentate nici de cei din Moldova, mai ales că evenimentele de acolo se vor răsfrânge, incontestabil, și asupra politicii din regiunea de est a Europei, și nu neapărat într-un context bun, având tensiunile pe care le avem la granița Ucrainei. În acest context, Federația Rusă poate încerca să atragă din nou atenția lumii asupra problemelor din regiunea în care se află și Republica Moldova. Doamna Grigoriu și-a expus o părere personală și-n rezultat a fost atacată speculativ și politic de mai mulți comentatori pro-guvernare. Vă rog un singur lucru: nu speculați cu procurori, reforme și alte chestii, mai ales după ce am urmărit cu toții ultimele promovări și expuneri din justiție. Doamna Grigoriu este un om integru, vorbește tăios și chiar dacă putem avea opinii diferite, sunt sigur că ea vrea doar binele pentru toți cetățenii Republicii Moldova”, scrie Plîngău pe pagina sa de Facebook.

Plîngău încearcă acum să întoarcă „toate tunurile” către guvernare pentru ceea ce a scris Grigoriu pe Facebook și lasă de înțeles că Platforma DA ar fi partidul de dreapta care ar urma să-i ia locul PAS, în cazul unui eșec guvernamental.

Liderul Platformei DA mai sperie cu faptul că „toate aceste atacuri asupra partidului său ar reprezenta un bun privilegiu pentru cei care își doresc ca în Moldova să nu mai existe partide pro-europene”.

„Nu victimizați guvernarea! Ea are la dispoziție încă 3.5 ani și toate resursele să facă să fie bine. Platforma DA s-a oferit ca partid să-i ajute, atât prin resursele umane, cât și prin expertiza pe care o au unii colegi pe anumite domenii. E dreptul lor să accepte sau să refuze, la fel cum e dreptul fiecărui cetățean să critice guvernarea. Prin atacurile la adresa Platformei DA, voi creșteți alternativele de pe stânga. Înțeleg că unii ar vrea cu orice preț să nu mai existe niciun partid pe dreapta, dar asta poate fi un scop destul de periculos pentru condițiile politice din Moldova. Avem nevoie de alternative de dreapta și sper să înțeleagă asta cât mai multă lume. Părerea mea e că, după jumate de an de putere absolută în Moldova, guvernarea de la Chișinău trebuie să acționeze mai puțin bolnăvicios la critică și să ofere mai multă transparență”, se mai arată în mesajul lui Plîngău.

Amintim că, ieri seara, 5 ianuarie, Inga Grigoriu a venit cu un mesaj pe pagina ei de Facebook, prin care a dat de înțeles că cetățenii din Kazahstan protestează violent după majorarea gajului lichefiat de două ori, pe când în Republica Moldova, gazul natural s-a scumpit de „aprope 120% și nimeni nu a protestat”, îndemnând astfel la manifestații. Ba mai mult, în comentariile la postarea ei, Grigoriu a scris că „Platforma DA se pregătește de proteste contra mincinoșilor, ipocriților și penalilor care fac parte din actuala guvernare”.

Cu o replică și îndemn la mesajul transmis de Inga Grigoriu, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, prin care a îndemnat să „nu ne jucăm cu gazul”, întrebându-se „de ce unii preferă în astfel de situații să fie „idioții utili”.

În urma mesajului Ingăi Grigoriu și unii jurnaliști, precum Vitalie Călugăreanu, Alex Cozer la fel și-au expus părerea, doar că în detrimentul Ingăi Grigoriu, fapt ce pare că nemulțumit membrii Platformei DA, iar unii au început să atace că presa ar fi interpretat mesajul colegei lor.

Precizăm că, pe 2 ianuarie curent, în Kazahstan au început protestele din cauza creșterii de două ori a prețurilor la combustibil. După trei zile de demonstrații, președintele Kasîm-Jomart Tokaev a acceptat demisia Guvernului, a impus reglementarea de stat a prețurilor și a declarat o situație de urgență în trei regiuni. Chiar și așa, protestele au continuat. În dimineața zilei de 5 ianuarie curent, demonstranții s-au ciocnit cu poliția și au capturat clădirile administrației din marile orașe.

Mai nou, președintele Kazahstanului a cerut ajutor Federației Ruse pentru a face față „revoluției pusă la cale de teroriști” așa cum i-a numit pe cei care protestează șeful statului.

Republica Moldova a emis în acest sens o avertizare de călătorie către Kasahstan, îndemnând cetățenii, care se află în această țară să evite locurile publice și mulțimea.

În același context, mai multe țări și-au anulat zborurile către Kazahstan, după ce Aeroportul a fost preluat de către protestatari și nu mai este controlat de către autoritățile statului.

#Dinu Plingau #Inga Grigoriu #Ion Sturza #Kazahstan #proteste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.