Internetul a fost restabilit şi viaţa revine treptat la normal luni la Almatî, cel mai mare oraş din Kazahstan, după o săptămână de revolte şi o represiune implacabilă care au făcut zeci de morţi în această ţară, cea mai mare din Asia Centrală.

În Almatî, oraş cu 1,8 milioane de locuitori şi capitala economică a ţării, unde au avut loc cele mai violente revolte, site-urile locale şi străine puteau fi din nou accesate luni, decretată zi de doliu după cele mai sângeroase tulburări din istoria independentă a fostei republici sovietice. Iar mijloacele de transport public puteau fi văzute din nou pe străzile din Almatî pentru prima dată de la începutul violenţelor.

Regimul din Kazahstan a prezentat revoltele de la Almatî ca „un atac al unor grupuri teroriste” şi şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acoperirea mediatică străină a evenimentelor, care au început prin manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburant în vestul ţării la 2 ianuarie.

Luni, Comitetul Naţional de Securitate a transmis că situaţia este acum sub control, potrivit Reuters.

„Focarele de ameninţare teroristă” au fost neutralizate, se arată într-un comunicat de presă.

Duminică seară, Ministerul Informaţiilor a retras un bilanţ publicat anterior în cursul zilei pe un canal oficial de Telegram, conform căruia peste 164 de persoane au murit în timpul violenţelor.

Ministerul a explicat pentru două site-uri private că difuzarea bilanţului a fost rezultatul unei „erori tehnice”, însă nu a oferit totuşi un nou bilanţ.

Totuşi, bilanţul creşte vertiginos, autorităţile raportând până acum decesul a 26 de manifestanţi şi 16 membri ai forţelor de ordine şi un număr de 2.000 de răniţi.

Într-o declaraţie transmisă luni presei, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că relatările din media străine au creat impresia falsă că guvernul din Kazahstan atacă protestatari paşnici. „Forţele noastre de securitate s-au confruntat cu mulţimi violente care au comis acte de teroare scandaloase”.

Preşedinţia a anunţat duminică faptul că 5.800 de persoane au fost arestate, printre care „un număr semnificativ de străini”, şi că au fost deschise 125 de anchete după aceste revolte fără precedent de la câştigarea independenţei, în 1989, de către această ţară de 19 milioane de locuitori şi bogată în hidrocarburi.

Luni, Ministerul de Interne a anunţat printr-un comunicat publicat pe site-ul guvernului că forţele de securitate au arestat un număr total de 7.989 de persoane în legătură cu protestele de săptămâna trecută.

Mişcarea de contestare a început în provincie după scumpirea gazelor, după care a ajuns în mari oraşe, în special la Almatî, unde poliţia a tras cu gloanţe reale asupra manifestanţilor care au luat cu asalt clădiri oficiale.

Conform Ministerului de Interne kazah, prejudiciul material cauzat de violenţe a fost evaluat iniţial la circa 175 de milioane de euro.

Peste 100 de magazine şi bănci au fost jefuite, iar peste 400 de vehicule au fost distruse, conform sursei citate.

Kazahstanul a anunţat sâmbătă arestarea fostului director al serviciilor de informaţii, Karim Masimov, prima persoană publică importantă reţinută, pentru suspiciuni de „înaltă trădare”.

Refuzând orice dialog cu manifestanţii, preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev a autorizat vineri forţele de ordine „să tragă fără avertisment”.

Condamnând acest ordin, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat duminică la ABC că „autorităţile din Kazahstan trebuie să fie capabile să se ocupe în mod paşnic de provocările cu care se se confruntă, pentru a se asigura că drepturile celor care protestează paşnic sunt protejate”.

În Almatî se puteau vedea duminică urmele violenţele, cu faţade de clădiri înnegrite de flăcări şi cu maşini arse pe străzi.

În afară de costul ridicat al vieţii, figura fostului preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus cu o mână de fier Kazahstanul între 1989 şi 2019, a cristalizat furia manifestanţilor.

Purtătorul său de cuvânt, Aidos Ukibai, a negat încă o dată duminică faptul că Nazarbaev a părăsit ţara, dând asigurări că acesta îl susţine pe Tokaev.

Pe fondul zvonurilor privind lupta pentru putere, el a afirmat de asemenea că Nazarbaev a cedat postul de şef al Consiliului de Securitate Naţională lui Tokaev, care a făcut brusc săptămâna trecută anunţul că preia conducerea.

Situaţia din Kazahstan este urmărită cu îngrijorare în exterior. Papa Francisc şi-a exprimat duminică „durerea” şi a făcut apel la dialog pentru recâştigarea păcii.

Moscova a trimis trupe în Kazahstan în cadrul unui contingent multinaţional al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), la apelul lui Tokaev.

SUA au transmis că „va fi dificil” pentru Kazahstan să obţină plecarea militarilor ruşi, o critică pe care Moscova a calificat-o sâmbătă drept „grosieră”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.